Opinie • La mâna destinului!

Îmi este greu să înţeleg de ce guvernul Boc nu demisionează. Ar fi, cred, cea mai bună şi onorabilă soluţie pentru un guvern care şi-a atins, practic, limita de sus a (in)competenţei sale. Guvernul Boc trebuie să plece, nu pentru că-i cer partidele din opoziţie, ci pentru că eşecul privind măsurile anticriză trebuie decontat de cei care le-au promovat. Acum, nu e timp pentru lamentaţii şi orgolii. Nu e timp pentru revolte şi lacrimi. Nu mai e timp pentru discuţii interminabile şi pentru dezbateri inutile. Societate românească fierbe la foc încins. Vâlvătaia tinde să ne facă scrum. După ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţională măsura tăierii pensiilor cu 15%, într-un gest ce ne aminteşte şi de alte măsuri luate de C.C., considerate frâne într-un procese de înnoire socială (legea ANI, CSAS), guvernul Boc s-a văzut pus în situaţia de a lua o măsură mult mai dură, mărirea TVA la 24 %. Fără îndoială, decizia guvernului Boc va avea consecinţe dintre cele mai grave asupra economiei. Nu vor fi ferite nici o categorie socială. Nici măcar pensionarii care se vor trezi cu pensiile întregi, dar cu costuri mult peste posibilităţile de acoperire a necesităţilor curente. Poate doar magistraţii cu pensii peste o sută de milioane şi bugetarii cu salarii la fel de mari nu vor simţi consecinţele unei măsuri ce loveşte în moalele capului economia, în rest, societatea românească stă să se prăbuşească, scârţâind din încheieturi. Din acest motiv, dar şi din considerente politice – guvernul Boc nu mai beneficiază de o susţinere parlamentară consistentă – membri guvernului actual ar trebui să demisioneze. Orice încăpăţânare, încrâncenare sau orgoliu al politicienilor noştri de la putere este nefastă pentru România. Un guvern care încearcă să rămână ferm pe poziţie, dar care nu mai are sprijinul politic necesar, este ca şi pierdut, iar situaţia riscă să devină insuportabilă pentru toată lumea. O nouă moţiune de cenzură iniţiată de PSD ar putea lămuri soarta acestui guvern. Fără îndoială, însă, la situaţia creată are o contribuţie însemnată şi opoziţia, care s-a manifestat extrem de zgomotos, dar fără consistenţă. PNL-ul şi PSD-ul au manifestat în tot acest timp o mare doză de indolenţă politică. Aş fi, însă, tare curios să văd ce măsuri anticriză vor promova domnii Crin Antonescu şi Victor Ponta?! Cum vor scoate ei din criză România?! Cum vor mobiliza ei masele populare, pensionarii, bugetarii, firmele private?! Ce le vor spune celor care trebuie, într-un fel sau altul, să le ia, nu să le dea?! Ce vor face în situaţi în care acordul cu FMI-ul nu va mai fi aplicat sau banii de la fond vor veni cu întârziere numai pentru că politicienii români trebuie să-şi satisfacă orgoliul?! Ei bine, toată această mascaradă la care ne supun onorabilii noştri lideri politici este, din păcate, o modalitate evidentă de a-şi dovedi incompetenţa şi reaua credinţă. Ce dovadă în plus ar trebui, pentru ca opoziţia noastră, susţinută şi de o serie de canale media naţionale, să demonstreze că nu este capabilă să propună un plan concret de ieşire din criză! Nu sunt foarte sigur că măsurile propuse de Dan Voiculescu vor avea şi efectul scontat de autor. În asemenea situaţie, discursul anti-guvern fără a fi dublat de soluţii concrete şi de o susţinere populară consistentă, poate fi asimilat cu o lovitură năucitoare dată statului român. Evident, acest aspect nu schimbă nimic în ceea ce priveşte guvernul Boc. Din acest motiv, cred că o decizie corectă, din partea guvernului, ar fi să demisioneze, pentru a face loc unei alte variante de guvernare prin care să fie promovată o nouă viziune şi filosofie politică. Dar, repet, dacă scopul opoziţie este doar acela de a ţine în chingi actuala putere, nu vom avea nici un rezultat. Un alt guvern cu o susţinere parlamentară consistentă, care să aibă o strategie anticriză acceptată de toate forţele politice parlamentare, ar fi de preferat în schimbul acestui circ întreţinut de politicienii noştri ascunşi în spatele neputinţei lor de a lansa un proiect viabil atât de necesar scoaterii ţări din criza economică în care se adânceşte. Numai că opoziţia noastră vrea cu tot dinadinsul să-l umilească atât pe premierul Emil Boc, cât şi pe preşedintele Traian Băsescu, în dauna unei strategii comun pentru ţară. Înfrângerile repetate nu sunt uitate, nici de Crin Antonescu, nici de Mircea Geoană, Dan Voiculescu sau Victor Ponta. Tirul mediatic îndreptat împotriva celor care guvernează astăzi ţara are drept scop distrugerea încrederii populare în politicienii de la putere. În fond, opoziţia nici nu-şi doreşte preluarea puterii. Liderii opoziţiei ştiu foarte bine că orice măsură ar lua în acest moment, cu excepţia unor măsuri populiste aberante şi fără acoperire în economia reală, ar avea consecinţe dezastroase în plan politic. Cred că, nici Victor Ponta, nici Crin Antonescu nu vor să-şi piardă acum, la distanţă suficient de mare până la alegerile generale şi prezidenţiale, bruma de credibilitate câştigată. Asta numai dacă nu se doreşte împingerea situaţiei până la declanşarea alegerilor anticipate. Cum acest aspect ar însemna o amânare pe timp nelimitat a punerii în aplicare a unui acord cu FMI-ul şi, în consecinţă, adâncirea crizei economice, chestiunea ţine mai mult de teorie. Ca atare, aceste jocuri politicianiste prevestesc lucruri rele pentru o populaţie a României lăsată la mâna destinului. Înlocuirea unei clientele politice cu o alta la fel de avară şi avidă de a se îmbogăţi prin nemuncă, este la fel de toxică pentru mediul social şi economic românesc.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta