Opinie • La mijloc şi pe margini!

Dihonie, negocieri subterane, dispute televizate, într-un cuvânt – circul nostru cel de toate zilele. Protagoniştii acestei melodrame, sunt, nimeni alţi, decât oamenii noştri politici. Unii au promis că dacă pierd alegerile vor demisiona din funcţiile pe care le deţin, alţii, cei care i-au sprijin pe tărâmul luptelor politice, au stat mereu la pândă, râvnind scaunul partenerului de drum. Imaginea lăsată în urmă de oamenii noştri politici şi partidele lor este una a lipsei de noimă. Mă îndoiesc că anii care vor urma până la viitoarele alegeri parlamentare, vor aduce noutăţi în ceea ce priveşte aranjamentul scenei noastre politice. Vom vedea aceleaşi figuri, vom asculta aceleaşi discursuri, aceleaşi probleme vor măcina societatea: sărăcie, mizerie, disperare pentru cei mulţi. Liberalii, social-democraţii şi democrat-liberalii vor încerca din răsputeri să se definească în raport cu interesele de partid şi nu cu cele ale majorităţii confruntate cu mari lipsuri materiale, cu şomaj, cu un sistem de sănătate precar, cu o educaţie făcută pe genunchi, cu nenumărate probleme de moralitate individuală, criminalitate, droguri prostituţie ş.a.m.d. România de mâine nu va arăta în nici un fel altfel decât cea de azi. Oameni vechi, postaţi în cele mai înalte funcţii în stat şi administraţiile locale, vor păstra aceleaşi mentalităţi vechi, aceleaşi metehne devenite tradiţionale, aceleaşi obiceiuri provenite din dorinţa unei îmbogăţiri rapide. Credeţi că dacă Geoană va fi schimbat de la conducerea PSD cu Mitrea, Năstase sau Diaconescu, lucrurile vor sta altfel în partid? Nicidecum! Am spus acest lucru în câteva rânduri. PSD-ul este un partid greu de reformat datorită sistemului clientelar pe care l-a creat şi din care fac parte oameni gen Vanghelie, Hrebenciuc, Oprişan şi alţii. În PNL, Crin Antonescu şi Ludovic Orban nu mai sunt o speranţă pentru cei care au crezut cu adevărat în puterea liberalismului. Mulţi dintre liberalii ce se afişează în diverse adunări publice sunt lipsiţi de viziune şi forţă. Dihonia s-a strecurat şi în PNL până la ultimul dintre membri de partid. Alianţa cu PSD-ul a suferit şi ea schimbări importante, mai ales în teritoriu, acolo unde interesele liderilor de organizaţii contravin interesului partidului. În aceeaşi ordine se situează şi democrat-liberalii. Accesul la putere nu a însemnat neapărat căpătare unei identităţi doctrinare. Sunt voci în PDL care susţin necesitatea schimbării numelui, a simbolurilor, dar şi a doctrinei partidului. Şi aici, ca şi la celelalte partide deciziile luate de unii lideri se vor confrunta cu alte decizii, ale altora din partid, la congresul din acest an. La nivel local, lucrurile nu stau mai bine. În Gorj se duc negocieri intense privind alcătuirea unei alte majorităţi între liderii principalelor organizaţii politice, la nivelul Consiliului Judeţean. După toată tevatura privind alegerea unuia dintre cei doi vicepreşedinţi al CJ, post lăsat liber prin ieşirea la pensie a PSD-istului Cornel Popescu, social-democraţii

s-au impus în lupta lor cu liberalii şi democrat-liberalii. S-a vorbit de trădări şi trădători. Au fost arătaţi oameni cu degetul. Au fost incriminaţi şi ameninţaţi că vor fi daţi afară din partid. Totul pentru putere. Morega şi Manţog încearcă să forţeze o nouă majoritate, gândindu-se, cel mai probabil, la înlocuirea acelor consilieri care nu au executat comenzile primite de la partid. În tabăra condusă de Ion Călinoiu, încă se mai savurează succesul, iar la PRM, Ion Fugaru pare destul de confuz şi nesigur pe cei trei consilieri ai partidului, gata şi ei să facă târgul cu cei care le vor face cea mai bună ofertă. Presiunea creşte însă în zona deconcentratelor, acolo unde se preconizează schimbări majore. Înlocuiri din funcţie vor avea loc şi în cadrul societăţilor extractivă şi producătoare de energie. Înfiinţarea noilor companii energetice naţionale este un bun prilej pentru liderii democrat-liberali să acţioneze şi să-şi plaseze oamenii de încredere în fruntea acestor societăţi. La Rovinari, Gheorghe Daviţoiu a demisionat, deja, din funcţia de director general al complexului, înlocuitorul acestuia este un democrat-liberal, Tiberiu Trotea. Aşadar, malaxorul politic va acţiona fără oprire. În acest iureş nu putem trece cu vederea faptul că, Florin Cârciumaru a revenit asupra deciziei de a nu mai candida la şefia organizaţiei judeţene a PSD Gorj, declarând că se va înscrie într-o nouă cursă pentru încă un mandat. Cel mai probabil, Cârciumaru va câştiga alegerile indiferent de cine va fi contracandidatul său. În PDL Gorj, însă, lucrurile nu stau chiar aşa de bine. Ion Ruşeţ, actualmente senator, a criticat public actuala conducere a organizaţiei, în special modul de lucru a lui Ionel Manţog, acuzându-l pe acesta că intervine discreţionar în acţiunile partidului şi numeşte oameni pe funcţii, singurul criteriu fiind cel al relaţiilor personale. Deşi nu a declarat răspicat că va candida pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei, Ion Ruşeţ este tot mai aproape de această decizie. În acest moment, organizaţia are un preşedinte interimar, deputatul Cosmin Popescu, lupta pentru şefie arătându-se a fi una destul de dură. Nici în PNL lucrurile nu stau aşa cum şi le imaginează Dan Ilie Morega. Dacă acesta nu va reuşi să-şi plaseze oamenii pe direcţii profitabile, şansele lui de a fi reales în fruntea organizaţiei ar putea să scadă. La cotitură stau de ceva vreme câţiva dintre liderii cu ştate vechi în partid. Este adevărat, Morega a condus organizaţia după propriile lui reguli, asigurându-se că în jurul său nu se află decât oameni care îi slujesc orbeşte. Cu toate astea, se pare că, D.I.Morega nu mai este prea agreat nici de aparatul central al partidului. Ideea cu independenţa în parlament are un substrat ce trebuie căutat în relaţiile pe care acesta le are cu unii lideri locali. Cum posibilitatea unor schimbări la viitorul congres al partidului nu este exclusă, atunci nici poziţia lui Morega în PNL nu mai este aşa sigură. În concluzie, perioada ce va urma este departe de a limpezi apele în viaţa noastră politică. Frământările din interiorul partidelor politice, lupta pentru putere, vor semăna multă derută în rândurile unei populaţii ale cărei priorităţi sunt de cu totul altă natură decât ale politicienilor români. În absenţa unei intense activităţi parlamentare şi a unor decizii guvernamentale izbutite, în lunile ce vor urma am putea vedea mari mişcări sociale cu consecinţe încă nebănuite asupra economiei, precum şi asupra climatului social peste care se va suprapune efectele crizei actuale.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta