Opinie • Mortul frumos şi viul cadaveric...

Vizionari: 218
6 August 2010 Ora: 16:02
În diacronia şi dialectica mentalităţilor concentraţionare şi postconcentraţionare s-ar putea vorbi despre două tipuri identitar-umane: mortul frumos, respectiv viul cadaveric. Aceste identităţi îşi găsesc arhetipul în imaginarul poeticii romantice, în special eminesciene (ca ipostaze ale luceafărului, spre exemplu).
Simbolistica disimulată, cosmetizată a realităţii dezumanizate şi dezumanizante, în fond, în totalitarism se poate exprima prin sintagma "mortul frumos". Nu departe de această sintagmă este şi conceptul oximoronic de "mort viu", lansat în filosofia mentalităţilor.
Din perspectivă sincronică, mortul frumos, ca produs imanent al totalitarismului, ar semnifica anihilarea adevăratei identităţi, criptarea realităţii şi opacizarea adevărului. Cosmetizarea, ca tehnică de bază, promova falsa identitate a omului nou. Utopia era susţinută ideologic prin discursuri encomiastice. Ceea ce era mort fiinţial părea frumos social în urma cosmetizării. Mitomania totalitară devenea un rău nu ontologic, ci colectiv, etnic: păcat al originii secundare.
Din perspectivă diacronică, mortul frumos exprimă patetismul, nostalgia colectivă după ceea ce e mort, în sensul de pierdut. Prin raportare la epoca sugerată conceptual de mortul frumos, sub condiţionarea factorului criză actuală, s-ar putea distinge totuşi două atitudini: una de nostalgie, chiar şi sub criză, iar alta de receptare atentă a crizei, ca urmare a antecedentului obedienţei (românul e deja călit, e învăţat să suporte).
Cealaltă faţetă dialectică, viul cadaveric, este cea cu care ne identificăm noi. Suntem vii, obişnuiţi şi antrenaţi să supravieţuim, dar suntem cadaverici, într-o atmosferă mefitică, întreţinută de laşitate, compromis, mizerie. Uneori vitalitatea etnică e determinată şi de simţul, chiar exagerat, al grandorii naţionale (paradoxal, nu?!).Unora tichie de mărgăritar le trebuie...
Dincolo de hermeneutica simbolurilor mentalităţilor, aceştia suntem noi: morţi, dar totuşi vii, frumoşi, dar totuşi cadaverici.
Social Bookmarking













Legaturi (NE)primejdioase