Opinie • Mulţi…

Este bine ştiut că democraţia înseamnă, în traducere liberă, dictatura majorităţii. Cu alte cuvinte, cei mulţi decid! Tot democraţia este un proces cantitativ şi nu unul calitativ, adică votul academicianului este perfect egal cu cel al ăluia cu două clase mai mult ca trenul. Pentru că el, votul, nu e condiţionat nici de numărul de facultăţi absolvite, nici de valoarea IQ-ului, nici de contul din bancă. Votul e vot şi-atât. Asta-i democraţia şi, se pare că alt sistem mai evoluat nu s-a inventat deocamdată. „Ein mann, ein ABSTIMMUNG”, cum zice neamţul, ar trebui să fie regula de aur. Că se mai întâmplă şi votul la patru mâini şi şase secţii, asta e altă poveste, promisă, dar rămasă nerezolvată de la ultimele alegeri încoace. Odată cu reinventarea democraţiei româneşti (acum vreo douăzeci de ani), de câteva scrutinuri încoace ne tot plângem de proasta calitate a aleşilor şi de rezultatele catastrofale, dându-se vina pe popor. Ba că proştii nu ştiu niciodată cu cine trebuie să voteze şi - fiindcă-s mulţi - de aia iese cum iese, ba că şmecherii păcălesc poporul cu televizorul, câte un dram de adevăr o fi în toate. Însă, cum nici altă soluţie practică şi, mai ales care să nu lezeze orgoliile nimănui, nu e, mergem înainte şi culegem ce semănăm. Rar, ici colo, câte o floare năpădită de buruieni şi, dacă tot e votul cantitativ, la ce ne-am aştepta de la cei aleşi? Tot la cantitate... Calitatea, Dumnezeu cu mila! Şi acuma, venim la „cestiune”! Problema reducerii Parlamentului la o singură Cameră, este, într-adevăr una serioasă. Ar fi primul semn de deviere a procesului cantitativ către cel calitativ. Însă, doar jumătate de pas, este, tot vorba neamţului, precum îmbătatul pe jumătate, adică bani cheltuiţi degeaba. Dacă cei 300 de parlamentari preconizaţi, nu mai par aşa, o cantitate, măcar materialul din care vor fi croiţi să fie unul de calitate. Şi ăsta ar trebui să fie următorul pas! Atunci o să pricepem şi noi ceva din toată comedia. Da, e bine că nu mai mănâncă atâţia bani de la buget, da’ nici dacă rămân jumătate, din care jumătate vor continua să frece menta, n-am făcut nici o brânză. Asta ar trebui de fapt să rezolve referendumul preşedintelui...

Sigur, croşeul lui Băsescu a fost unul regulamentar, însă recepţionat clar sub centură de contracandidaţi. Găselniţa, pe cât e de genială, pe atât miroase de la o poştă a făcătură. Dar, probabil, o să ţină, pentru că alegători sunt mulţi. Şi majoritatea decide, nu asta-i democraţia?...

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta