Opinie • Ne mai poţi ajuta, sfânto?

Mai ales când este vorba despre sfinţi apar tot felul de polemici care ţin , însă  de plasarea în timp şi spaţiu , substratul pornind de la un lucru invariabil acelaşi , astfel că peste generaţii indiferent de amănunte mai mult sau mai puţin semnificative cu toţii ne arătăm mai mult sau mai puţin admiraţia şi recunoştiinţa spre cei care în scurta sau mai lunga existenţă pe  acest pământ au propăvăduit iubirea de oameni , înţelegerea , pocăinţa , pe care  , EL, FIUL lui DUMNEZEU , prin naşterea pe pământ în această lună în care iată am intrat de doar două zile , ni le-a lăsat cu o  credinţă nestrămutată că numai aşa binele poate învinge răul .

După anumite izvoare , Sfânta Muceniţă Varvara fiica păgânului Dioscur, cea pe care în aceste zile o venerează ca patroană spirituală minerii dar şi alte categorii profesionale , ar fi trăit la Heliopolis  şi pentru că avea o  frumuseţe nativă era  ţinută sub pază într-un turn înalt . Dar zidurile şi izolarea nu au fost inexpugnabile, credinţa   în Hristos tot  mult mai puternică, ducând la convertirea ei la creştinism , tânăra neezitând să ascundă acest lucru  tatălui său,  care deşi poruncise   ca  baia ce urma a fi zidită în turn  să aibă două ferestre, a cerut meseriaşilor ca încăperea respectivă  să aibă totuşi trei ferestre , ca semn al venerării trinităţii .

Istoricii afirmă că, la auzul acestor cuvinte tatăl a vrut să o omoare, dar sfânta a fugit şi s-a ascuns într-o stâncă deschisă ca prin minune şi de acolo în munţi . Trădată fiind de un  păstor , ea a fost prinsă, întemniţată, bătută cu nuiele , arsă de făclii şi în sfârşit ucisă cu sabia de tatăl ei prin decapitare,  faptă pentru care călăul a  fost ucis din senin de un trăsnet, tot acest martiriu  având loc pe vremea împăratului Maximin Tracul (235-238) care a voit să persecute creştinii , numai pentru că înaintaşul său Alexandru Sever fusese îngăduitor faţă de ei.

Hagiografiile plasează originea Sfintei Barbara arhaic Sf. Varvara, în  Nicomedia (azi Izmit, Turcia). În rest povestea are aceleaşi valenţe , în Evul Mediu , datorită rugilor Barbarei pentru toţi cei care pomenesc patimile lui Isus şi propriul ei martiriu , fiind considerată una  din cei Paisprezece” Sfinţi Ajutători”.

Substratul fiind totuşi acelaşi, la sfârşitul secolului al XV-lea călugărul flamand Jan de Wackerzeele a adăugat la mirajul ţesut în jurul sfintei Barbara alte miracole ce i se atribuiau , aceasta devenind şi patroana muribunzilor , rugile  ridicate spre ceruri părând a aduce o moarte mai  uşoară.

Captivitatea   din  turn şi schimbările iniţiate  de către Barbara în arhitectura băii au fost se pare  motivele  pentru care  sfânta este considerată  protectoarea turnurilor şi a fortificaţiilor (deci şi a constructorilor şi arhitecţilor).

Întâmplarea sau mânia cerească care a pedepsit tatăl ce şi-a omorât fiica, au dat o nouă dimensiune puterilor sfintei ,  puterile cereşti care printr-un   trăsnet au făcut dreptate ucigând călăul, făcând din Sf. Varvara patroana artileriştilor  şi  implicit ocrotitoarea   pirotehniştilor.

Fără a încerca să pătrundem dincolo de aceste virtuţi, trebuie să amintim cititorilor că numele personal Barbara ce  vine din limba greacă are la origine un cuvânt care înseamnă "bâlbâit", adică omul care nu vorbeşte , fiind atribuit celor ce nu vorbeau limba greacă , de aici numele de "barbari" dându-se  celor străini de poporul grec, sau roman. Ulterior, creştinii au numit "barbari" pe cei ce nu îmbrăţişau religia creştină , iar astăzi acest nume se atribuie în mod figurat celor care calcă normele de civilizaţie şi buna cuviinţă. Ca nume propriu Barbara este departe de aceste sensuri, el amintind de tânăra din Nicomedia , plină de credinţă şi curaj, care a căzut victimă barbariei. În limba română are mai multe variantecum ar fi: Varvara, Vărvara, Vîrvara, Fărvara, etc... purtătoarele acestor prenume cinstind-o  pe Sfânta Barbara ca patroana lor cerească.

Şi pentru că de două zile am intrat în luna Decembrie  care are o istorie la fel de îndelungată ca şi poporul român, fiind celebrată  şi de dacii care au  numit-o An-Dar (Sfârşitul Anului) sau Neikoy (Bătrânul) iar calendarul popular romanesc a  moştenit  multă vreme denumirile devenite prin modificare fonetică Andrea, Indrea sau Undrea , trebuie să respectăm  ziua de 4 Undrea (Decembrie)  ca zi a  sărbătoririi   Sfintei Varvara, echivalenta nimfei trace Abarbareea,

Conform tradiţiei, Sfânta Varvara este patroana bolilor copilăriei şi totodată  protectoarea minerilor , pentru această zi credinţa  populară consfiinţând interdicţii ce urmau a fi respectate şi anume : gospodinele nu ţes, nu cos, nu opăresc rufe ca să nu se taie şi  pentru ca ele şi familiile lor să fie apărate de boli. Se "îmbărburează" copiii pe frunte, pe obraz si bărbie cu semnul crucii  cu miere de albine, ca sa fie feriţi de vărsat şi de bube . Această zi se ţine şi pentru furtuni, tradiţia spunând că dacă lucrezi , în timpul anului se stârnesc furtuni mari .

Tot conform datinilor, astăzi (nr. mâine)  se dă  de pomană turtă  cu cânepă şi felii de dovleac nefiert, mâncându-se doar azimă cu miere , nu se folosesc lucruri negre ca să nu facă grânele tăciune . Cine n-a zăcut de vărsat să se ferească de a mânca fructe sau legume, căci va ieşi vărsatul tot aşa de mare ca şi fructul mâncat.

În ceea ce îi priveşte pe mineri,  istoria scrisă sau vorbită  sugerează că în această  zi ei  nu intră deloc în mină, ci petrec pentru că se  spune că sfântei îi plăceau  petrecerile şi glumele.

Numai că pentru a petrece minerul trebuie să aibă starea sufletească necesară trecerii de zilele terne care par a se înmulţii precum sterilul pus deoparte pe terenul proaspăt  achiziţionat după negocieri dure purtate ,… dar câştigate de  un nou potenţat . Am vorbit despre starea de spirit a celor aflaţi în activitate şi care în memoria confraţilor trecuţi în nefiinţă , dar şi a celor  pensionaţi înainte de termen prin magnificile Programe de Acompaniament Social derulate cu viteza care face invidios şi cel mai performant abzeţer (nr.utilaj de haldare) , au încă  întipărite în memorie cuvintele liderului revoltei anticomuniste din Valea Jiului din august 1977.

Cu acea ocazie ,  Constantin Dobre  spunea , citez ...”Fraţilor, noi ştim bine de ce ne aflăm aici. Ne aflăm aici pentru că nu mai putem răbda nedreptăţile, umilinţele si badjocora la care sântem supuşi, zi de zi . Am ajuns în starea de sclavi! Ne-a ajuns cuţitul la os!. Noi nu ne cerşim drepturile în genunchi şi cu mâinile întinse, ca milogii. Noi ne cerem drepturile care ni se cuvin cu hotărâre, dârzenie şi fruntea sus. Sântem hotărâţi să nu intrăm în subteran până când nu vom obţine tot ce ni se cuvine. Nu-i aşa fratilor?."

Acelaşi lider , dar peste ani , aducea în atenţia opiniei publice că , citez…”Mişcarea de revoltă a minerilor din Valea Jiului în 1977, a fost primul protest de amploare la adresa regimului Ceauşescu, după Mişcarea Goma  fiind urmată de naşterea Sindicatului Oamenilor Muncii din România (SLOMR), de fenomenul disidenţei şi  nu în ultimul rând, de revolta muncitorilor braşoveni în 1987”. Consecvent adevărurilor trăite şi nu vorbite, cel care combătea „Raportul Tismaneanu  asupra Comunismului în Romania” aprecia că , citez …”greva minerilor a prefaţat  în felul ei momentul colectiv de Revoltă din Decembrie 1989 .″

Şi dacă aceste cuvinte de un real dramatism nu au reuşit să treacă Arcul Carpatic,  minerii gorjeni nu au uitat că  la numai trei ani distanţă , în  octombrie 1981, la Motru  a avut loc Revolta  minerilor  a cărei cauză a constituit-o în special  articolul 8 din Decretul nr. 313 din 17 octombrie 1981 „Privind unele măsuri referitoare la întărirea auto conducerii şi auto aprovizionării teritoriale, precum şi la asigurarea aprovizionării în bune condiţii a populaţiei cu pâine, făina si mălai ,” care prevedea că , cităm... „pornind de la consumul mediu pe locuitor realizat până în prezent, pentru populaţia din municipii si oraşe şi personalul muncitor care domiciliază în alte localităţi şi se aprovizionează din localităţile în care lucrează se va asigura, în anul agricol 1981-1982, în medie pe persoană: pâine, făină, paste făinoase şi mălai, în echivalent de până la 150 kg grâu si până la 30 kg porumb. Membrii de familie ai persoanelor încadrate în muncă la unităţi din alte localităţi se aprovizionează din localitatea de domiciliu, în limita cantităţilor stabilite pentru localitatea respectivă”.

Actul samavolnic  introducea raţionalizarea consumului produselor de mai sus în zonele miniere, care, alături Bucureşti, fuseseră până atunci exceptate de la cartelare . Se limita aprovizionarea la nivel familial, acolo unde în  mineritul şi întreprinderile adiacente lucrau aproximativ 11.000 de navetişti, aduşi de pe 87 de trasee din Gorj şi judeţele limitrofe , care făceau inclusiv  aprovizionarea familiile lor.

Probabil deşi stimulaţi de promisiunile mai marilor mineritului autohton cât şi a celor care îl ” tratează  ca pe o cenuşăreasă” aşa cum plastic se exprima  Bogdan Baltazar, nu cred , că , în accepţiunea spiritului Sfintei Varvara cei aproximativ 9.000 de angajaţi ai Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia  vor petrece bine alături de familiile lor   luna naşterii lui Iisus Hristos   cu tichetele -cadou de 600 RON şi incertitudinea că ,  în anul premergător alegerilor parlamentare , care deja au partea leului prin Proiectul Bugetui de Stat pe 2011 prin suplimentarea substanţială a fondurilor puse la dispoziţia Autorităţii Electorale , locul de muncă poate să ajungă o himeră .

Dar probabil că cei care  ne conduc , nu au încă dimensiunea sărăciei în care  se află  minerii pe care îi cinstim în această zi  ,cât şi  dascălii, personalul sanitar , a celorlalţi bugetari, muncitorii, fermierii şi lista ar putea continua .

Ar fi bine pentru cei daţi la o parte de granzii din Bucureşti şi autohtoni , ca cele menţionate deunăzi de Financial Times cum că , citez …”Chinezii sunt pe cale să treacă Dunarea, nu cu tancuri sau propaganda comunistă, ci cu o ofensivă de farmec şi bani.” şi că …” China vrea să-şi extindă relaţiile comerciale în Europa de Est, prin proiecte de mai multe miliarde de euro, printre care construirea unei centrale termoelectrice de până la un miliard de euro, investiţii în energia eoliană, agricultură si sectorul minier din România” , să se realizeze , pentru că, chiar aşa,…am prea aşteptat câteva decenii americanii.

Aşadar, tu , cuvioasă Sfântă Varvara şi toţi ceilalţi sfinţi care vestiţi Naşterea Domnului … ne mai puteţi ajuta ?

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.