Opinie • Ofsaid!

Se spune că la fotbal, la politică şi la femei se pricepe tot românu’. Atunci, dacă oricine năpârleşte de atâta dibăcie, de unde Dumnezeu apar românaşii nemulţumiţi de nevestele lor cicălitoare, politicienii de trei parale de la cârma destinelor acestui neam şi echipele de fotbal devenite ciuca bătăilor atât prin Europa cât şi prin lume? Mister… Sau nu? E doar împăunarea tradiţională a mioriticilor masculi feroce cu penele pe care şi le-nchipuie doar ei că le-ar avea? Sfântă vorba din bătrâni: capra, cât o fi de râioasă, coada tot în sus o ţine… Şi, pentru că veni discuţia despre politică şi fotbal: se pare că opoziţiei reunite i-a venit mintea de pe urmă a românului! Felicitări! Iar ca să-mi exemplific felicitările, menţionez aici situaţia din parlament când, lăsând puterea în ofsaid, Uniunea Social-Liberală a stat cuminte-n banca ei, asigurând cvorumul dar neparticipând la votul care-l putea pune pe deputatul portocaliu Dan Păsat în situaţia de – cum zicea specialista-n drept Macovei? – „a-şi dovedi în instanţă nevinovăţia!”. Şi, la fel de atenţi ca la faza aia cu votul la ridicarea degetului, parlamentarii puterii au căzut în plasa întinsă de marea, urâta, machiavelica şi meschina opoziţie unită… Căci, nu-i aşa? De vină e întotdeauna opoziţia, indiferent de greşelile puterii…

Sincer, ideea a fost de maestru, şi aş risca să-l „învinovăţesc” pe Hrebenciuc de emiterea ei! Simplă şi elegantă! A fost o mişcare abilă, de folosire a tacticii puterii care a stat, la moţiunea de cenzură, lipită de bănci, nepermiţând obţinerea unei majorităţi care să doboare guvernul, chiar cu riscul de a fi acuzată că îşi împiedică proprii parlamentari ca să îşi exercite mandatul cu care au fost investiţi de către popor. De parcă puterea actuală ar mai ţine cont, măcar un pic, de voinţa poporului…

În situaţia de la votul care ar fi putut să-l pună pe domnul Păsat dincolo de nişte gratii, şi aici nu mă refer la cele ale unui grătar încins la iarbă verde, diferenţa a constat în faptul că opoziţia, ştiind că oricum votul ei este nesemnificativ ca importanţă în faţa tăvălugului proguvernamental (a se vedea cazul votului pentru „gâdilarea” calculatorului coanei Ridzi), a preferat ca să nu se exprime, mai ales că puterea avea posibilitatea ca să îşi obţină cu uşurinţă majoritatea necesară punerii în fapt a voinţei lui Zeus.

Deputatul P.N.L. Eugen Nicolăescu, în discursul său, avertizase oficial puterea că grupul P.N.L. va asigura cvorumul, însă nu va vota, tocmai ca să nu se repete faza de la Monica Ridzi, şi să aibă puterea pe cine să dea vina, chiar şi fără dovezi: „Vă lăsăm pe dumneavoastră să vă asumaţi întru totul decizia de a vota, aşa cum spuneţi că veţi face, ca domnul Dan Păsat să fie supus rigorilor justiţiei şi, după aceea, să vedem pe cine mai daţi vina”. Nici asta, şi nici bunul-simţ, nu l-au împiedicat pe vicele portocaliu cel-cu-gâtul-blocat-de-tot-soiul-de-broscoi să expectoreze că „E regretabil că opoziţia face doar paradă de vorbe, dar faptele dovedesc altceva”, uitând că nu e indicat să grăieşti despre pieptene în faţa chelului… Tot conform spuselor lui Ioan Oltean, democrat-liberalii au votat „cu transparenţă maximă”, pentru a înlătura orice dubiu privind poziţia P.D.-L. Cum a picat la vot propunerea referitoare la Dan Păsat, înseamnă că sunt posibile doar trei variante: ori cei care au votat contra sunt 100% pedelişti, ori sunt 100% parteneri de coaliţie, ori combinat: şi pedelişti, şi aliaţi. Cu alte cuvinte de-ale lui Ioan Oltean, dacă s-a ajuns la concluzia că TOŢI pedeliştii prezenţi au votat pentru ca Dan Păsat să ajungă după gratii, înseamnă că voturile care nu au făcut ca să treacă promisiunea făcută de ei lui Băsescu au fost ale colegilor lor de drum: ale ciracilor lui Oprea, ale reprezentanţilor minorităţilor şi – aici e-aici! – ale U.D.M.R.-ului! Să fie astfel primul semn că udemeriştii sunt pe cale de a se dezice de actuala putere pentru a sări, în martie, în barca puterii următoare? Că le-a cam devenit obicei mişunatul de colo-colo... Dragnea zicea, duminica trecută, că e sigur pentru el că, după congresul U.D.M.R. din martie, la cârma Uniunii va veni un apropiat al P.S.D.-ului, deci, U.D.M.R. se va face că trece de partea poporului, binelui, adevărului... Mai e şi posibilitatea ca U.D.M.R.-ul să rămână, în continuare, alături de portocalii, dar, ştiind că este cartea câştigătoare (şi UNICA!) a actualei guvernări, vă daţi seama cam ce ar putea cere în schimb? Sincer, mi se face părul măciucă doar gândindu-mă la asta... Sper, încă, în alipirea U.D.M.R.-ului la opoziţia democratică, va fi mai ieftin pentru noi toţi dacă maghiarii ar face doar pasul la ofsaid... În caz contrar, ne-am ars! Să dea Dumneazeu să mă-nşel! Dar dacă NU?

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta