Opinie • Paradigma postmodernista sau, după Lyotard şi Guattari, micro-fascistul latent…

În amalgamul postmodernist, când nu se mai ştie cine-i autorul dezastrului, educaţia rămâne un biet orfan care-şi sună trompeta  anunţând venirea circului, ca în Singur pe lume.

Când vom ucide în noi acest micro-fascist latent care va fabrica mereu răul pe fondul handicapului generat continuu de discrepanţa dintre formă şi fond? La difuzorul bâlciului dincolo de barieră, se va auzi mereu buletinul de ştiri cotidiene: „…şi măsurile şi celorlanţi elevi care voi scade nota la purtare…”

Aşa sună verdictul autoritar al unui şef care a absentat de la orele de Gramatică, sau mai bine-zis, de la orele de Bun-Simţ. S-a împrejmuit de haita libaţiilor care-i încurajează prezenţa supraponderală care orice poate „esprima”, numai consum intelectual nu, că nu-i de unde. Există asemenea chip? Îl recunoaştem? Îl anihilăm, sau îi încurajăm ascensiunea că doar-doar, trăim şi noi mai bine în imperfecţiunea generală… S-a ţinut cursul „tragerii la sorţi”, înainte de examenul „fixării pe post”. Cine evaluează? Pe cine evaluează? Că doar nu se vor iniţia vocal alţii care nu ştiu să-şi descleşteze fălcile decât într-o osana servilă ! Că doar nu vor da proba practică într-o jalnică diferenţă între ce e pe hârtie şi ce se poate executa, că doar trebuie să-şi practice meseria tot restul vieţii şi poate cineva mai curios s-ar putea să-i pună să mai cânte odată… Poate că nu vor fi traşi la sorţi tocmai cei care au lipsit de la instructaj, în ideea că ei le ştiu pe toate… De ce să renunţăm la personajul „clasic” pentru care armonia dintre formă şi fond era decisivă?

„…şi măsurile şi celorlanţi elevi care voi scade nota la purtare… Aşa să vorbiţi dacă vreţi stabilitate, fie ea şi efemeră, că e bine să fiţi „datori” ca să puteţi acţiona dependent de ştampila  care acordă valabilitate doar agramaţilor… Bietul agramat! Nimeni nu-l înţelege! Câtă muncă trebuie să depui pentru a promova într-un sistem de valori!. Mai întâi trebuie să schimbi sistemul: să institui analfabetismul, proasta creştere, tratamentul discreţionar, servilismul şi „mica înţelegere”, tu, analfabetule funcţional! Trebuie să fii de mic un model de elev care nu ţi-ai găsit niciodată locul potrivit, care ai fost transferat de la vioară, la trompeta în care sunai fără să scoţi sunete, apoi la contrabas, doar că erai mai lung; într-un târziu, pe când ţi se pregătea „esmatricularea” pe motiv de înlocuire a creierului mare cu creierul mic, într-o seară când te plimbai cu băţul pe gard, ai descoperit ineditul unei noi sonorităţi care te-a umplut de glorie brâncuşiană…şi de atunci  te tot frământă islazul cu proclamaţiile (a nu se înţelege „proclamaţia de la Islaz”): „… şi măsurile şi celorlanţi elevi care voi scade nota la purtare…”

Bietul buget!

De ce nu şi-a pus nimeni problema să recupereze fondurile din salariile şi gradaţiile de merit obţinute din cărţi copiate prost, din adeverinţele care depăşesc  timpul fizic de înfăptuire, din parteneriate născute moarte… şi mai ales să „taxeze” şi suita autoritară  sub acoperământul căreia totul se înfăptuieşte, totul se aprobă iar mediocritatea triumfă rânjind strâmb la cei care încă nu s-au dezmeticit din haosul cotidian. Drumul oaselor a rămas etern… Nu creşte nimic decât supraponderalul neepuizat intelectual, plasat în dosul biroului care-i acoperă totul cu subînţeles. Sexul apare pe Youtube, chiulul sfidează lecţia, purtarea ia notă mare doar când lipseşte pentru că nu greşeşte. Peste toate adie vântul tranziţiei într-un vibrato perpetuu: …şi măsurile şi celorlanţi elevi care voi scade nota la purtare… Vor urma cereri cu solicitări pentru un anumit profesor… Din acel moment acesta trebuie declarat „duşmanul poporului”, că  trebuie „hrăniţi” toţi, că doar „bogaţilor” nu le mai ajunge… Ce gândire proletcultistă, ce fals umanism exersat 60 de ani în lipsa proprietăţii private reale care a generat şmecheria, clientelismul politic şi posesia doar a unui sistem de manipulare !!!… Poate că lipseşte acel organ de presă care ar fi putut educa opinia tinerilor în spirit sănătos, deschis şi constructiv ? Dar nu contează! Din orice suntem capabili să construim „unelte”, noi, uneltele uneltirii contra omului frumos (aşa cum grăieşte omul frumos-Dan Puric).

Micro-fascistul latent…decretează: nu ne trebuie educaţie, n-avem ce face cu ea, nici măcar ciubuc, adică …şi măsurile şi celorlanţi elevi care voi scade nota la purtare…

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta