Opinie • „Pe-aici nu se... intrã!”

Deja a ajuns în urechea presei informația cã Dan Ilie Morega nu va fi primit în organizația județeanã a conservatorilor gorjeni. Deși, dupã cum șoptesc diverse surse, controversatul om politic a încercat intens în ultimele luni sã preia atât conducerea filialei județene, cât și un fotoliu într-un organ central, de conducere, al partidului domnului Daniel Constantin, a fost evident faptul cã ex-liderul ex-aperisto-peremisto-liberal nu va reuși sã devinã și ex-conservator... Nu este deloc imposibil ca, prinzând de veste de dorințele arzãtoare ale domnului Morega, vârfurile conservatorilor sã își fi arãtat dezacordul fãțiș mãcar ca sã mai scape, pentru un timp, de imaginea de portițã din dos de intrare într-un partid – sã nu uitãm cã, într-o anumitã perioadã, Partidul Conservator era o poartã secundarã de acces în PSD...
Sincer, habar nu am care ar fi adevãratele motive pentru care cei din conducerea PC-ului s-au arãtat a fi arât de deciși în ce-l privește pe domnul Morega. Cum nu s-a ieșit în public cu o variantã oficialã, s-a dat undã verde speculațiilor pe aceastã temã...
Una dintre variantele care circulã prin mediile politice gorjene este aceea cã niciunul din vârfurile PC-ului n-a considerat cã ar fi de bun augur o încãierare pe funcția supremã la Gorj între ex-„sanatorul” (oare cine l-a numit primul așa?) Petrescu și deputatul încã independent (mã rog, așa sunã formula corectã politic...) Morega, „soluția imoralã” (însuși prezidentul Bãsescu dixit, când i-a venit lui bine...) încercând sã își croiascã o altã fațã, alãturi de partidul care se revendicã din Brãtieni și își spune și național, și liberal.
Pe de altã parte, nici sã se pãruiascã doi foști peremiști de frunte pentru prima funcție „conservatoare” a Gorjului (aflat, întâmplãtor, cu sediul la câțiva pași de cel al PRM-ului condus acum de cãtre ex-colonelul Dascãlu, dupã mazilirea profesorului Mocioi – prin ultima mineriadã gorjeneascã – și evadãrile domnilor Petrescu și Morega) n-ar fi fost OK – conform spuselor lui Petre Roman, „asta ar fi sunat ca dracu’ ”.
Tot așa de adevãrat e cã unele surse spun cã e prea destul și cã s-a infiltrat Petrescu în PC, nu mai era cazul de mai mult: ajunge o mãciucã la un car de oale...
Iar lista speculațiilor poate continua.
Ce nu reușesc eu sã înțeleg – drept e cã nici nu-i obligatoriu, însã e dreptul oricui sã-și dea cu pãrerea-n fasole, din ’89-ncoace... – este un fapt care, la prima vedere, poate pãrea unul minor: de ce, la poziția sa socialã, vârsta și averea sa, domnul profesor universitar doctor economist Dan Ilie Morega insistã de ani de zile ca sã ofere României, pe lângã cunoștințele sale economice, și pe cele politice? Sincer, n-am reușit sã înțeleg niciodatã ce resorturi interioare atât de puternice îl mânã-n lupta politicã! Sã fii, pe de-o parte, respectat drept un cadru universitar valoros, iar pe de altã parte, sã-ți dorești cu ardoare sã fii în mijlocul (sau, mã rog: de la caz la caz, în fruntea...) luptei în mocirlã pentru putere într-un domeniu care, în mediul intelectual este cunoscut ca fiind „de moravuri ușoare”, iar popular este denumit „curvãsãrealã politicã”, înțelepciunea naționalã avertizând cã, „dacã te bagi în tãrâțe, te mãnâncã porcii?”. Probabil am eu lacune de imaginație...
Sunt curios și ce anume considerã domnul Morega cã l-ar recomanda sã fie un bun lider politic, plin de viziune...
Am avut ocazia sã fiu alãturi de domnia-sa la PRM – eu eram angajatul cabinetului parlamentar al profesorului Mocioi, pe vrema când domnul Morega a ajuns în tabãra lui Corneliu Vadim Tudor. Am fost plãcut surprins de eficiența organizatoricã a domniei-sale – ușor de recunoscut, de altfel, eu însumi fiind inginer la bazã și cu 17 ani de muncã într-un domeniu în care, dacã fãceai rabat de la buna organizare și de la disciplinã, ori dãdeai foc la o fabricã-ntreagã, ori aruncai în aer un cartier – însã cel mai pregnant mi-a rãmas sentimentul cã este genul omului partidului de lider, partid care sã fie  construit de cãtre și pentru el însuși. Din pãcate, democrația nu presupune și multe astfel de variante. Poate aceastã ultimã constatare sã fi stat și la baza migrației politice a domnului profesor Morega... Care, la PRM, de exemplu, a stârnit mari reproșuri cum cã, dacã nu ar fi fost dânsul pe lista naționaliștilor, peremiștii ar fi luat președiția consiliului județean – trãdarea liberalilor lãsând CJ Gorj în mâinile pesediste. Asta nu l-a-mpiedicat pe singurul politician gorjean care are chipul pe pereți de bisericã sã-și ia funcția și sã se mute, cu arme și bagaje, taman la cârma celor care i se opuseserã cu atâta vehemențã – peneliștii, deținãtorii pe-atunci ai unui onorant loc patru cãtre cincisprezece în preferințele gorjenilor...
Unii au zis cã a plecat la ei „în campanie de pedepsire”, având în vedere cã, dupã ce a ajuns la liberali, a urmat o foarte liberalã decapitare a unora ce avuseserã tupeul sã stea verticali în propriile convingeri. Dacã aș fi fost tatãl naivilor din Românica, probabil c-aș fi crezut o astfel de variantã, însã mã bârfește lumeda cã prostia nu a fost niciodatã principala mea trãsãturã...
Alții au zis cã a tulit-o, ca de obicei, dupã ciolan și senzația excitantã de a se simți mai cu moț. Mã rog: fiecare cu opiniile sale, suntem o țarã liberã, cicã...
Sincer: dacã aș fi în locul domniei-sale, aș lãsa politica în seama cui o vrea-o, și, dacã aș dori sã fac, într-adevãr, ceva pentru românul de rând, mi-aș dezvolta afacerile, cu toatã știința de carte, devenind un al doilea țiriac (sau Patriciu, dacã vã place mai mult) ca bogãție, și aș împânzi țara și mai ales Gorjul cu fundații de binefacere, cu care aș putea fi de folos mult mai multor gorjeni și români, în general, decât ca parlamentar, ministru, președinte sau oricare altã funcție ar jindui-o inima! Pânã la urmã ar fi, zic eu, alegerea responsabilã între a deveni (și a rãmâne în istorie!) cunoscut ca un economist și om de afaceri de excepție – pregãtirea profesionalã fiind aici de un mare ajutor, ori sã cânt în corul politicienilor mediocri, în care, alãturi de vreo câțiva cu vertebre lipsã sau din jeleu de cacao, sã trag nãdejde ca spânul de barbã cã, mãcar din profil, semãn cu Titulescu doar pentru c-așa îmi place mie sã cred. Rãmâne de vãzut însã ce pãrere are domnia-sa – vom suporta decizia pe spatele nostru, la urne...

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta