Opinie • Pe cine avantajează reorganizarea României? Cine va câştiga alegerile? Ce partide ar putea ieşi din istorie?

Reorganizarea României are o miză extrem de mare: alegerile „locale” din 2012. A devenit deja un clişeu ideea ca alegerile locale asigură un cec în alb pentru alegerile parlamentare. Cu alte cuvinte, cine câştigă alegerile locale are cele mai mari şanse să câştige şi alegerile parlamentare. De aceea, vă prezentăm o analiză asupra ponderii fiecărui consiliu judeţean în viitoarele regiuni, iar în funcţie de aceste ponderi vom putea vedea şi câte „fotolii” de consilier regional poate obţine fiecare partid.

 

Alegeri locale = alegeri regionale

 

Prin noua reorganizare, alegerile locale devin alegeri regionale. De altfel, vom pleca de la alegerile locale din 2008 pentru a vedea ce se poate întâmpla la alegerile regionale din 2012.

Această cartografiere a actualelor consilii locale ne poate da o idee despre cine are cele mai multe şanse să câştige alegerile pentru consiliile regionale, care vor avea loc la finele anului viitor.

După cum spuneam, primul pas va fi numărul de consilieri judeţeni din fiecare judeţ. Zilele trecute, Ioan Oltean, secretarul general al PDL, a precizat care vor fi capitalele noilor judeţe, potrivit proiectului de reorganizare administrativ-teritorială a României. Potrivit acestuia, cele opt capitale ar fi: Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Constanţa, Iaşi, Ploieşti şi Bucureşti.

Dacă acestea vor fi capitalele, prima concluzie care poate fi trasă este că regiunile de dezvoltare nu vor fi modificate la nivel teritorial. Cele opt regiuni de dezvoltare vor fi menţinute şi vor exista doar modificări administrative. Va fi stabilită o capitală pentru fiecare regiune. Iar alegerile vor avea loc pentru consiliul din capitala fiecărei regiuni…

 

Să revedem întâi cele opt regiuni de dezvoltare (judeţele înclinate ar fi capitalele):

 

1. Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Această regiune cuprinde următoarele judeţe: Iaşi, Botoşani, Neamţ, Suceava, Bacău, Vaslui. Regiunea însumează 3,8 milioane de locuitori.

2. Regiunea de Dezvoltare Vest a României. Această regiune cuprinde provincia istorica Banat şi zone adiacente acesteia. Are în componenta judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiș.

3. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Această regiune cuprinde zona istorică Crişana şi zonele adiacente acesteia. Aici sunt judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj. Populaţia Regiunii Nord-Vest era în anul 2005 de 2.737.400 locuitori.

4. Regiunea Centru. Această regiune cuprinde judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Braşov. Are o populaţie de 2,6 milioane de locuitori.

5. Regiunea Sud-Est. Cuprinde judeţele Vrancea, Galaţi, Brăila, Tulcea, Buzău, Constanţa şi are o populaţie de aproape 3 milioane de locuitori.

6. Regiunea Sud Muntenia. Cuprinde judeţele Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman. Are o populaţie de 3,4 milioane de locuitori.

7. Regiunea Bucureşti-Ilfov. Cuprinde Bucureşti şi judeţul Ilfov. Are o populaţie de 2,2 milioane de locuitori.

8. Regiunea Sud-Vest Oltenia. Cuprinde judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj. Are o populaţie de 2,4 milioane de locuitori.

Numărul de consilieri din fiecare localitate, oraş, judeţ se stabileşte conform unui algoritm ce are ca fundament numărul de locuitori, aşa cum este prezentat în Legea 215/2001, modificată în 2006. Totuşi, cuvântul final în numărul consilierilor îl au autorităţile locale, iar, de multe ori, numărul lor nu este chiar proporţional cu numărul locuitorilor.

 

Iată care este numărul de consilieri judeţeni din fiecare judeţ şi regiune şi ce partide au cele mai şanse să câştige majoritatea în fiecare Consiliu Regional:

 

A. Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

Număr total de consilieri judeţeni: 206. Structura: Iaşi (36), Botoşani (32), Neamţ (34), Suceava (36), Bacău (36), Vaslui (32).

Brut, acesta ar putea fi şi numărul aproximativ al consilierilor regionali. Evident, este posibil ca modalitatea de alegere să nu fie strict egalitară, ci Capitalele de judeţ să aibă un anumit ascendent, o pondere mai ridicată, etc. Dar noi vom merge pe structura egallitara.

1. Varianta numărului egal de consilieri:

Dacă Consiliul Regional va fi realizat din structura consiliilor judeţene, atunci, grosso modo, ar avea acelaşi număr de consilieri. Într-o adunare simplă, din cei 206 de consilieri avem: 77 de la (PSD), 47 de la (PNL), 73 (PDL), 3 (PC), 6 (PRM). USL (PSD + PNL) au împreună 124 consilieri. Ceea ce înseamnă 60%. Câştigă USL.

1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

Procentual, la alegerile din 2008, PDL a câştigat la nivel național 33% din consilierii judeţeni, PSD (32,5%), PNL (21,4%), UDMR (6,4%), restul procentelor fiind obţinute de alte partide. Ultimele sondaje arata o scădere a PDL de circa 10 puncte procentuale, până la 23% (acest procent poate fi modificat în creştere/scădere până la alegerile regionale). Mai mult, cele 10 puncte procentuale s-ar duce către USL. În această situaţie, ar rezulta că USL câştiga cu 70% în Regiunea Nord-Est.

2. Varianta numărului redus de consilieri (ca-n Bucureşti):

Dacă presupunem că numărul consilierilor va fi mai redus (după exemplul Bucureşti, unde sunt doar 55 de consilieri), atunci am putea vorbi, de exemplu, de un număr înjumătăţit (103 consilieri). În această situaţie nu facem o scădere proporţionala, această variantă fiind strict matematica, dar nerealistă. Vom aduna din fiecare judeţ doar jumătate din consilieri şi în ordinea numărului de voturi obţinute la alegerile din 2008. Astfel, am avea: 54 (PDL), 33 (PSD), 16 (PNL). Ar câştiga PDL cu 54 de consilieri, versus USL (49 consilieri). Procentual, PDL ar avea 52% din consilieri.

2.1. Varianta probabilistica (în funcţie de sondajele actuale):

Dacă aplicăm o pierdere de 10 puncte procentuale, situaţia se schimba. USL câştigă majoritatea Consiliului, cu circa 55%.

Astfel, în trei cazuri din patru, USL câştiga alegerile în regiunea Nord-Est.

 

B. Regiunea de Dezvoltare Vest a României

Număr total de consilieri: 130. Structura: Arad (32), Caras-Severin (30), Hunedoara (32), Timiș (36).

1. Varianta numărului egal de consilieri:

Structura pe partide: 56 (PDL), 33 (PSD), 27 (PNL), 3 (UDMR), 2 (PC), 2 (PRM), 4 (PNŢCD), 3 (FDGR) Am împărţit Alianţa pentru Timis în partidele care au format-o: PNŢCD, PNL, FDGR). USL (PSD, PNL, PC) ar avea 62 de consilieri, ceea ce înseamnă 48%. PDL (plus eventual UDMR) ar avea 59 de consilieri. Ceea ce înseamnă 45,5%.

În mod cert, este nevoie de celelalte formaţiuni (PNŢCD, FDGR şi PRM) pentru a forma o majoritate, deoarece ele deţin 6,5% din consilieri (9 consilieri). Dacă PNŢCD şi FDGR s-ar alia cu PDL, atunci ar avea 66 de consilieri, adică 51% din Consiliul Regional (CR). Caz în care PDL ar controla CR-ul.

1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

Dacă scădem 10% din PDL şi le transferăm către adversarii de la USL, atunci situaţia se schimba iar. Ar însemna că PDL pierde 6 locuri de consilieri, pe care le câştigă USL. Ar rezulta că USL va avea 68 de consilieri, adică 52% din CR. Câştigă USL, dar cu majoritate fragilă, la fel ca în cazul anterior.

2. Varianta numărului redus de consilieri:

Reluam algoritmul folosit la Regiunea Nord-Est. Mai exact, într-un număr înjumătăţit de consilieri (65), în care i-am credita cu şanse doar pe cei care au strâns cele mai multe voturi în alegerile trecute, am avea următoarea structura: 50 (PDL), 3 (PSD), 12 (PNL). În acest caz, PDL câştiga zdrobitor această regiune, cu 77%.

2.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

La procentajul pe care îl are în varianta restrânsă, o scădere de 10 puncte procentuale din numărul voturilor PDL-ului nu schimbă prea multe. PDL va deţine şi în acest caz majoritatea în CR.

În această regiune, PDL ar câştiga majoritatea Consiliului Regional în 3 din 4 situaţii.

De notat câteva lucruri interesante. UDMR ar dispărea practic din conducerea acestei regiuni, ar deveni o formaţiune neglijabilă. În plus, candidaţii independenţi au mai puţină putere să lupte la nivel regional, ceea ce va genera reducere a numărului acestora. La fel şi în cazul partidelor mici, gen PRM.

 

C. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest

Număr total de consilieri: 196. Structura: Bihor (34), Bistriţa-Năsăud (30), Cluj (36), Maramureş (34), Satu-Mare (32) Sălaj (30).

1. Varianta numărului egal de consilieri:

Structura pe partide: 58 (PDL), 51 (PSD), 47 (PNL), 38 (UDMR), 2 (PRM). PDL cu UDMR ar avea 96 de consilieri, în timp ce USL ar avea 98 de consilieri. Cea mai fragilă diferenţa. Să presupunem că cei doi consilieri se vor alia cu USL, caz în are USL câştigă majoritatea Consiliului Regional cu puţin peste 50%.

1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

Dacă tăiem 10 procente din PDL, atunci USL ar avea 108 consilieri, adică 55%.

2. Varianta numărului redus de consilieri:

În acest caz, am avea 98 de consilieri, iar structura pe partide ar fi: 33 (PDL), 14 (PSD), 22 (PNL), 29 (UDMR). PDL cu UDMR ar avea 62 de consilieri, iar USL 36. PDL ar controla CR-ul cu 63%.

2.1. Varianta probabilistica (în funcţie de sondajele actuale):

Chiar şi cu pierderea de 10 procente, tot PDL ar avea majoritatea în CR. Astfel, în 2 din 4 cazuri, USL ar câştiga majoritatea în acest Consiliu Regional.

 

D. Regiunea Centru

Număr total de consilieri: 192. Structura: Albă (32), Sibiu (32), Mureș (34), Harghita (30), Covasna (30) Braşov (34).

1. Varianta numărului egal de consilieri:

Structura pe partide: 48 (PDL), 31 (PSD), 31 (PNL), 48 (UDMR), 9 (FDGR), 19 (Partidul Civic Maghiar), 5 (Alianţa Românească pentru Judeţul Covasna), 1 candidat independent.

PDL împreună cu UDMR ar avea 96 din consilieri, adică 50%. Dacă îi mai atrag şi pe nemţi şi eventual şi Partidul Civic Maghiar, atunci ajung la 124 de consilieri. Ceea ce înseamnă 65% din CR. Câştigă PDL cu UDMR. Încă un lucru, maghiarii nu pot realiza singuri majoritatea în acest CR, ar avea doar 67 de consilieri.

1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

Chiar şi în acest caz, PDL şi UDMR vor avea majoritatea în Consiliul Regional.

2. Varianta numărului redus de consilieri:

În acest caz am avea 96 de consilieri, iar structura pe partide ar fi: 39 (PDL), 0 (PSD), 8 (PNL), 6 (FDGR), 43 (UDMR). Acest scenariu ii avantajează şi mai mult pe cei de la PDL şi UDMR. Ar avea 85% din CR.

2.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

La fel şi cu o pierdere de zece procente, PDL şi UDMR câştiga. În această regiune, PDL şi UDMR câştiga în toate cele patru cazuri.

 

E. Regiunea Sud-Est

Număr total de consilieri: 196. Structura: Vrancea (32), Galaţi (34), Brăila (32), Tulcea (30), Buzău (32) Constanţa (36).

1. Varianta numărului egal de consilieri:

Structura pe partide ar fi următoarea: 59 (PDL), 84 (PSD), 44 (PNL), 9 (PC). USL ar avea în acest caz 128 de consilieri, ceea ce înseamnă 65%.

1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

În această situaţie, se accentuează câştigul USL, care ar avea aproape 70%.

2. Varianta numărului redus de consilieri:

În acest caz am avea 98 de consilieri, iar structura pe partide ar fi următoarea: 28 (PDL), 70 (PSD), 0 (PNL). Este evident, partidul de guvernământ n-are şanse în acest caz, social-democraţii câştigând peste 70% din Consiliul Regional.

2.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

Acest caz îngroaşă câştigul PSD, care merge spre 80%.

În toate cele 4 cazuri, USL câştiga majoritatea în acest Consiliu Regional. Mai mult, în 2 situaţii, PSD ar putea câştiga majoritatea de unul singur.

 

F. Regiunea Sud Muntenia

Număr total de consilieri: 226. Structura: Prahova (36), Dâmboviţa (34), Argeş (34), Ialomița (30), Călăraşi (30) Giurgiu (30), Teleorman (32).

1. Varianta numărului egal de consilieri:

Structura pe partide ar fi următoarea: 71 (PDL), 89 (PSD), 52 (PNL), 5 (PNDC), 5 (PNG), 2 (PC), 2 (PNŢCD). USL are, în total, 141 de consilieri, ceea ce înseamnă 62,5% din fotoliile de consilieri.

1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

Dacă am mai scădea 10 procente de la PDL, atunci victoria USL ar fi şi mai evidentă: ar duce USL la 66%.

2. Varianta numărului redus de consilieri:

În acest caz, am avea 113 consilieri, iar structura pe partide ar fi după cum urmează: 34 (PDL), 57 (PSD), 22 (PNL). Şi în acest caz, USL ar avea majoritatea, ar avea 79 din cele 113 fotolii de consilieri. Ceea ce înseamnă 70%. Mai mult, în acet caz, PSD ar putea avea majoritate şi singur.

2.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

O pierdere de 10% la PDL ar aprofundă victoria USL, care s-ar apropia de 80%.

În toate cele patru cazuri, USL câştiga. Mai mult, într-o situaţie, PSD ar putea câştiga majoritatea în CR de unul singur.

 

G. Regiunea Bucureşti-Ilfov

Număr total de consilieri: 85. Structura: Bucureşti (55), Ilfov (30).

1. Varianta numărului egal de consilieri:

Structura pe partide este: 33 (PDL), 27 (PSD), 18 (PNL), 4 (PNGCD), 3 (PRM). PDL are 39%, iar USL are 53%, o diferenţă mică, dar câștigătoare pentru social-liberali. Chiar dacă PDL s-ar alia şi cu cei 7 consilieri de la PRM şi PNGCD, tot nu ar putea depăşi USL.

1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

În plus, o pierdere de 10 procente îi duce pe social-liberali şi mai departe, cu 58% din fotolii consilierilor.

2. Varianta numărului redus de consilieri:

În acest caz am avea 43 de consilieri: 16 (PDL), 16 (PSD), 11 (PNL). La fel, alianţa social-liberala ar câştiga majoritatea în noul Consiliu Regional.

2.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale): Iar dacă am mai scădea 10 procente de la PDL, avansul USL ar fi şi mai pregnant.

În toate cele patru cazuri, USL câştigă Capitala şi regiunea de dezvoltare aferentă.

 

H. Regiunea Sud-Vest Oltenia

Număr total de consilieri: 162. Structura: Mehedinți (30), Gorj (32), Vâlcea (32), Olt (32), Dolj (36).

1. Varianta numărului egal de consilieri:

Structura pe partide: 60 (PDL), 63 (PSD), 37 (PNL), 2 (PRM). USL are majoritate confortabilă, cu 62%.

1.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

Acest caz duce procentajul USL la 66%.

2. Varianta numărului redus de consilieri:

În acest caz am avea 81 de consilieri, împărţiţi astfel: 43 (PDL), 38 (PSD), 0 (PNL). Situaţia se schimbă în acest caz, PDL iese câştigător.

2.1. Varianta probabilistică (în funcţie de sondajele actuale):

În schimb, dacă reducem 10% din PDL, se schimba situaţia, PSD-ul câştigând majoritatea în acest Consiliu Regional.

În această regiune, USL ar câştiga majoritatea în Consiliul Regional în trei situaţii din patru.

 

CONCLUZII

 

În concluzie, USL ar câştiga în 21 de cazuri din 32. Mai mult, alianţa social-liberală ar câştiga şi Capitala. O altă concluzie este ca UDMR nu ar avea majoritate în nicio regiune. UDMR deţine controlul majoritar în mai multe consilii judeţene, dar cu trecerea la nivel regional, nu ar mai avea majoritate în niciun Consiliu Regional. Iată de ce UDMR se opune acestei organizări regionale.

În plus, candidaţii independenţi vor avea mai puţină putere să lupte la nivel regional şi se va reduce numărul acestora. La fel şi în cazul partidelor mici, gen PRM, PC, PNG-CD, dacă vor merge singure la alegeri. Practic, aceasta reorganizare va schimba destinul multor partide şi va transforma România într-o ţară cu doar câteva partide mari.

Principiul raportării la numărul locuitorilor?

Dacă se schimbă configuraţia consilierilor şi se aplică mai mult principiul raportării la numărul populaţiei (aşa cum ar fi normal, acum este prea uniformizat), atunci UDMR are şanse să devină mai puternic, dar tot nu va cuceri singură majoritatea în niciun Consiliul Regional.

De asemenea, am introdus conceptul reducerii numărului de consilieri, dar este necesară o analiză şi pentru cazul în care numărul lor creşte. Situaţia s-ar modifica în acest nou context. De asemenea, contează foarte mult personalităţile locale, partidul, noii candidaţi pentru a estima o structură a CR-urilor cât mai apropiată de realitate. De aceea, mă aştept la sondaje judeţene, pentru a vedea cine sunt potenţialele personalităţi care ar putea atrage electoratul.

În plus, nu cred că USL se va rupe până la alegerile regionale, aşa cum sunt unele speculaţii. Se vorbeşte despre o ruptură a PNL-ului şi reorientare spre PDL. Având în vedere istoricul relaţiilor dintre aceste două formaţiuni, zvonul ţine mai mult de domeniul SF. Este prea puţin timp până la alegeri pentru a se întâmpla aşa ceva. Apoi, PNL ar avea de pierdut de pe urma acestei deziluzii, chiar dacă ar câştiga, împreună cu PDL, majoritatea Consiliilor Regionale. Ce ar putea împiedica PDL-ul să scape de PNL cum a scăpat de PSD? PDL-ul nu acceptă decât pax romana…

Un alt scenariu interesant ar fi cel în care toate cele trei partide mari ar merge singure la alegeri. În această situaţie, unul dintre cele trei mari partide ar avea mult de suferit.

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.