Opinie • Pinochio
În politică „never say never”, adică niciodată să nu spui „niciodată” pentru că s-ar putea să-ţi crească nas de Pinocchio. Asta, dacă nu-l ai deja... Şi, bineînţeles că Oprescu a făcut un banc bun atunci când a spus că-şi va termina mai întâi treaba la Primărie şi apoi va candida la preşedinţie.
Că-şi va termina treaba la Primărie este indubitabil, pentru că, vrând-nevrând, după alegeri se va întoarce liniştit la muncile de primar general, părerea mea... Nu pentru că n-ar fi simpatic, nu pentru că n-ar avea ce promite, nu pentru că n-ar avea ceva lipici la votanţi, ci, pentru că Oprescu – preşedinte ar fi de departe soluţia cea mai surprinzătoare. Sincer, chiar dacă nu cred prea mult în şansele doctorului, nu mă pot pronunţa sută la sută, că d-aia şi ziceam „never say never”, că naiba mai ştie cum gândeşte imprevizibilul popor şi ce s-o mai întâmpla până la alegeri, aşa că nu poţi niciodată băga mâna-n focul politicii româneşti. Câţi ar fi crezut că reuşeşte la capitală, făcând să-i cadă fălcile buldogului? Dar, să nu exagerăm...
Ca şi contracandidaţii săi, şi Oprescu iubeşte poporul, e d-al nostru, e „dă viaţă”, miştocar, d-aia şi zice că vrea să readucă zâmbetul pe meclele românilor. Cam câte bancuri să ştie şi doctorul ăsta ca să ne gâdile pe toţi la lingurica de râs?
Despre ceilalţi politicieni zice că sunt şmecheri şi combinatori şi că idealul său prezidenţial e să le spargă gaşca... Cum, doctore, cum? Îi operăm pe creier şi încercăm să ratăm cât mai multe operaţii? Sau îi internăm la Bălăceanca, la Griguţ şi la alţi colegi din zona neuro-psiho-mumu? Şi partidele? Poate le desfiinţăm dracu’ definitiv, eventual mai lăsăm unu, maxim unu jumate, să nu ne râdă Europa...
Tot dl. Oprescu zice că România-i obosită... Da’ să ştii matale că io nu cred că de la muncă... Poate de la chiolhane, da’ de muncă, sigur, nu! Şi mai are doctorul o dorinţă: România normală. Doamne, ce timpuri trăim, înaintaşii o doreau mare, dodoloaţă, bogată, prosperă. Acum trebuie să ne mulţumim dacă o avem normală. Cât de bolnavi suntem de-am ajuns să ne dorim DOAR o Românie normală? Aici a cam feştelit-o Oprescu la discurs. Sau, poate e doar modest în dorinţe.
Şi, ca nu cumva să rateze vreun subiect de-al colegilor de candidatură şi domnia sa se teme de furtişaguri la numărătoarea de voturi. Asta, ca să aibă loc de-ntors dacă nu sare de 5 la sută. Vezi, cum face Vadim prozeliţi?!?
Personal, dl. Oprescu îmi pare un fel de Mazăre mai hârşit, mai ponderat şi, poate mai puţin colorat la îmbrăcăminte, în rest, la fel de tupeist şi de fără viziune. De-aia nici nu m-ar mira să apară şi-n Bucureşti bariere la intrări... Că şi cheltuielile din campania asta or să fie cam măricele. Şi, după ce pierde, de unde o să-şi recupereze banii dom’ primar? Grea întrebare...
Şi totuşi, cine l-a pornit pe Oprescu? Şi ca să oprească pe cine?
Social Bookmarking
Komenteaza articolul
Legaturi (NE)primejdioase