Opinie • Reorganizarea propusă de UDMR în 16 regiuni falimentează România. Împarte ţara în săraci şi bogaţi

Împărţirea României în 16 regiuni, aşa cum propune UDMR, tranşează România în două clase distincte: regiunile bogate şi cele sărace.

În schimb, organizarea actuala fortifică o „clasă de mijloc” între regiunile României, singura excepţie fiind zona București-Ilfov.

Vă prezentăm o analiză comparativă între organizarea României în 16, respectiv, 8 regiuni, din perspectiva produsului intern brut (PIB) din aceste regiuni. Datele provin de la Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Mai precis, vom calcula cât valorează fiecare regiune în varianta UDMR cu 16 regiuni, respectiv cât valorează fiecare regiune în varianta cu 8 regiuni de dezvoltare. Cu alte cuvinte, vom vedea care sunt performanţele economice pe care le înregistrează fiecare regiune în cele două organizări. În plus, vom calcula şi cât este valoarea medie a judeţelor din fiecare regiune.

Bineînţeles, în ambele organizări, zona ce cuprinde Capitala are cea mai performantă economie.

De la început, trebuie spus că se observă o diferenţă uriaşă între cele două organizări administrative.

 

Opt regiuni = Clasa de mijloc

 

În varianta actuală, produsul intern brut din cele şapte regiuni (fără București-Ilfov) are o valoare destul de apropiată. După București-Ilfov, regiunea Vest este cea mai bogată raportând la valoarea medie a judeţelor componente. Astfel, în medie, un judeţ din regiunea de Vest are o economie ce valorează 10,84 miliarde de lei. La polul opus, regiunea Sud-Vest ocupa ultima poziţie în clasamentul naţional după valoarea medie a judeţelor, care e de 8,45 miliarde de lei. Totuşi, diferenţa (disparitatea) între regiunea de Vest şi cea de Sud-Vest nu este foarte mare, de aproape 2,4 miliarde de lei.

În concluzie, în varianta actuală, cele mai multe regiuni au o economie destul de apropiată, ceea ce poate da naştere la o competiţie între ele. În esenţă, în această variantă am putea spune că exista o „clasă de mijloc” din perspectiva performanţelor economice.

 

Iată harta cu valoarea economică a fiecărei regiuni în varianta actuală:

 

 

 

Iată şi tabelul cu valoarea produsului intern brut (PIB) în cele opt regiuni + valoarea medie a judeţelor din fiecare regiune:

 

București-Ilfov            137,75 miliarde de lei            Medie 68,87

Vest                              54,2 miliarde de lei               Medie 10,84

Nord-Vest                     62,7 miliarde de lei               Medie 10,45

Sud                               73,1 miliarde de lei               Medie 10,44

Centru                          61,18 miliarde de lei             Medie 10,2

Sud-Est                        57,37 miliarde de lei             Medie 9,56

Nord-Est                      55,4 miliarde de lei               Medie 9,23

Sud-Vest                      42,27 miliarde de lei             Medie 8,45

 

16 regiuni = România bogată şi România săracă

 

În schimb, în varianta UDMR, produsul intern brut din cele 15 regiuni (fără Bucureşti-Ilfov) are o valoare cu disparităţi evidente. Cu alte cuvinte, regiunile au performante economice foarte disparate, fie foarte puternice, fie foarte slabe. În această variantă de organizare, regiunea Argeş-Dâmboviţa-Prahova este pe a doua poziţie, după Bucureşti.

Astfel, un judeţ din această regiune valorează, în medie, 17,76 miliarde de lei. La celălalt capăt al clasamentului, avem regiunea Giurgiu-Teleorman. Astfel, un judeţ din regiunea Giurgiu-Teleorman are o valoare medie este de 4,96 miliarde de lei.

Ceea ce înseamnă o discrepanţa de 12,8 miliarde de lei între un judeţ din regiunea bogată Dâmboviţa-Prahova şi un judeţ din regiune săracă Giurgiu-Teleorman. Mai mult, doar în şapte regiuni, judeţele valorează, în medie, peste 10 miliarde de lei. În celelalte nouă, judeţele au o valoare medie sub acest nivel.

 

Iată harta cu valoarea economică a fiecărei regiuni în varianta UDMR cu 16 regiuni:

 

 

 

Iată şi tabelul cu valoarea produsului intern brut (PIB) în cele 16 regiuni + valoarea medie a judeţelor din fiecare regiune:

 

Bucureşti                                           123,7 miliarde de lei     Medie 123,7

Argeş - Dâmboviţa - Prahova 53,29 miliarde de lei  Medie 17,76

Sibiu - Braşov                                     30,84 miliarde de lei  Medie 15,42

Arad - Caraş-Severin - Timiş    43,74 miliarde de lei  Medie 14,58

Constanţa - Tulcea                              25,89 miliarde de lei  Medie 12,94

Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş    37,95 miliarde de lei  Medie 12,65

Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea        47,6 miliarde de lei    Medie 11,9

Alba - Hunedoara                               19,9 miliarde de lei    Medie 9,95

Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui              39,72 miliarde de lei  Medie 9,93

Gorj - Vâlcea                                       17 miliarde de lei       Medie 8,5

Dolj - Mehedinţi - Olt             25,24 miliarde de lei  Medie 8,41

Bihor - Sălaj - Satu-Mare                    24,73 miliarde de lei  Medie 8,25

Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov                    23,9 miliarde de lei    Medie 7,96

Botoşani - Suceava                             15,68 miliarde de lei  Medie 7,84

Covasna - Harghita - Mureş                20,88 miliarde de lei  Medie 6,96

Giurgiu - Teleorman                               9,93 miliarde de lei  Medie 4,96

 

CONCLUZII

 

În varianta cu opt regiuni, performanţele economice sunt apropiate, un fapt bun în această situaţie, deoarece permite un grad crescut de competiţie. Care poate duce la dezvoltarea întregii ţări, la conectarea intra-regională.

În schimb, în varianta UDMR, cu 16 regiuni, există discrepanţe uriaşe între regiunile bogate şi cele sărace. Practic, această variantă condamnă anumite judeţe la sărăcie, fiind diferenţe prea mari între judeţele celor 16 regiuni.

Mai mult, ele sunt şi amestecate, nu sunt localizate doar într-o anumită parte a ţării. Iar acesta este un fapt negativ, dacă ne gândim la proiectele dintre regiuni. Să ne închipuim că trei regiuni vor să construiască o şosea – două din regiuni au judeţe sărace, iar una are judeţe bogate. Cum vor putea regiunile sărace să susţină financiar acest proiect? Răspuns: nu vor putea! Ceea ce va duce la o izolare a acestor regiuni, căci ele nu vor putea să se conecteze, iar România va deveni un stat cu mai multe „state”.

 

Migraţia forţei de muncă

 

În plus, să ne gândim şi la populaţia din aceste regiuni. Populaţia va migra către regiunile care au judeţe bogate, lăsându-le fără forţă de muncă pe cele sărace. Implicit, vor fi mai puţine afaceri, mai puţini investitori şi, inevitabil, gradul de sărăcie va creşte în judeţele sărace, în timp ce judeţele bogate se vor dezvolta şi mai mult. Ceea ce va împărţi România în două ţări: una bogată şi cealaltă săracă.

De asemenea, un ultim punct ce trebuie remarcat: regiunea Mureş-Covasna-Harghita, adică Ţinutul Secuiesc, este printre cele mai sărace regiuni (penultima poziţie). În jurul acestei regiuni sunt zone bogate, cu judeţe care sunt performanţe din punct de vedere economic (Braşov, Sibiu, Cluj etc.). Ceea ce ar putea determina o „închidere” a zonei, o izolare şi mai crescută.

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.