Opinie • România după „potop”!

N-am motive de bucurie, cum n-am nici motive de tristeţe. Românii au votat ce au ştiut ei mai bine. Scriam în articolul de data trecută că vom avea un preşedinte după chipul şi asemănarea noastră. Nu m-am înşelat. Circul politic de dinaintea şi după alegeri a fost evident. La finalul celui mai grandios spectacol al ultimilor ani, am cules ce am semănat. Politicienii nu s-au dezminţit, după aflarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, au trecut de la agonie la extaz, într-un spirit strict balcanic. Pentru învinşi, alegerile au fost fraudate! Asta mă face să exclam din nou, pentru a nu ştiu câta oară: Demagogia scufundă România!

Repet ce am mai spus şi altă dată, nu avem oameni de stat, ci doar nişte feţe palide care caricaturizează într-un mod grosolan ideea de democraţie. Fie că vorbim de unii, fie de alţii, toţi sunt o apă şi un pământ. Anunţarea rezultatelor a arătat care sunt limitele politicienilor români. Comportamentul lor este mai degrabă asemănător unor precupeţe care se ceartă pe marfa vecinului. Sunt caraghioşi, banali, pozează în şmecheri, dau replici de golani, invocă chestiuni sensibile introducând în ecuaţia politică, familia şi valorile morale, principii şi ideii care îi fac să pară şi mai ridicoli. Nu au bărbăţia şi demnitate de a-şi recunoaşte înfrângerile, cum nu ştiu să se bucure de victoriile obţinute. Din nefericire, ei sunt produsul nostru. Este, practic, tot ce avem mai reprezentativ la acest moment. Aproape că nici nu mai contează numele lor. Fiecare îşi va avea propriul destin în istoria acestei ţări. Unul despre care, generaţiile viitoare nu vor vorbi decât în termeni de mare dezamăgire.

Merită să încercăm

Aşadar, după ce se vor fi consumat toate energiile în ceea ce înseamnă rezultatul votului de duminică, politicienii români vor trebui să găsească o nouă formulă de guvernare a ţării. Acum, trocul politic dintre partide este în plină desfăşurare, şi, după cum bine ştiţi, suntem în plină criză economică, cu un guvern demis, cu o alianţă politică al cărei proiect politic a eşuat. Suntem în prag de iarnă, cu o ţară fără buget, cu o seamă de probleme în ceea priveşte plata facturilor de către populaţie, dar şi de către marii consumatori, cu probleme în sectorul bugetar, în sănătate, în educaţie ş.a.m.d. Orice întârziere privind rezolvarea acestor probleme ne poate costa scump, inclusiv în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale. Dar, în acest moment pasiunile politice sunt destul de mari, vremea unei reconcilieri, unei înţelegeri politice în folosul ţării, pare îndepărtată. Discursurile politicienilor sunt halucinate. Social-democraţii contestă rezultatul votului popular şi se pregătesc în acest fel să prelungească criza politică. Johannis se retrage, probabil şi el dezamăgit de prestaţia celor pe care ia girat cu imaginea sa. Victor Ponta vorbeşte despre o posibilă schimbare a lui Traian Băsescu după trei ani. Motivaţia: pentru a-şi creşte copiii în linişte. Geoană ar trebui să demisioneze dacă ar mai avea un pic de demnitate. Aşa a promis. La fel şi Crin Antonescu. Senzaţia este că ne aflăm în plin balamuc. Că normalitatea mult visată este departe de a se fi împlinit. Că ar putea urma nişte ani de neagră încercare din parte acelor care au pus mâna pe putere. O vreme fără Crin şi Mircea, sau, cine ştie, cu Năstase, Dragnea, Oprişan sau Tăriceanu pe de o parte, pe de alta cu, Videanu, Berceanu şi Boc sub bagheta magică a lui Băsescu, în postura de vajnic luptător împotriva mogulilor, a corupţilor, a tuturor nelegiuirilor posibile, reale şi ireale de care se fac responsabili oamenii politici. E prematur să vorbim. Să anticipăm. Poate Băsescu va deveni mult mai înţelept. Poate partidele politice vor deveni adevărate instituţii ale democraţiei. Poate că vom avea un guvern responsabil, cu alianţe bine articulate politic. Poate vom avea un parlament ce va dori să-şi schimbe imaginea penibilă pe care o are de mulţi ani. Sau, cine ştie, vom avea în continuare parte de scandaluri interminabile, de alegeri anticipate, de o altă reconfigurare a scenei politice. Cert este că, în cinci ani de mandat, Băsescu ar putea să schimbe faţa României. Miliardarii de carton ar putea să fie repoziţionaţi faţă de ţara asta. Presa să devină cu adevărat liberă, echidistantă, pusă în slujba cetăţeanului. Poate nu vom mai avea moguli, baştani, şefi de servicii secrete aserviţi unor grupuri de interese. Poate că siguranţa noastră nu va mai fi pusă în pericol de incompetenţa şi jocul murdar al unor slujitori din poliţie, justiţie, procuratură şi alte instituţii create pentru a ne proteja şi nu pentru a semăna teamă şi frică. Că nu vom mai fi frământaţi, jigniţi, marginalizaţi în raport cu alţi cetăţeni ai Europei. Că ne vom putea recăpăta demnitatea pierdută şi orgoliu de a reclădi această Românie în care, de voie de nevoie, trăim cu toţii. Poate! Răspunsul, însă, nu-l am nici eu, şi poate, nici alţii, dar merită să încercăm.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta