Opinie • România NE-dreaptă!
În ultima perioadă, aflându-se în campanie electorală pe banii noştri (ce să-i faci? mentalitate portocalie bine-nrădăcinată: dacă aşa a făcut şi Băsescu, de ce n-ar face şi Boc, doar se ştie vorba aia: „ce face omu’ face şi maimuţa” – deci nu-i nici singurul, nici primul şi nici pentru ultima dată! – oamenii ăştia nu se simt bine decât cu mâinile până la cot în buzunarele noastre!…), alde Boc tot bălmăjeşte ceva despre „România dreaptă”. În mod normal, găselniţa asta ar dori să facă o fixaţie în mintea românului de rând, care să asocieze imaginea PDL-ului, implicit a măruntului personagiu ce stă de pomană pe locul unui premier competent, cu politica de dreapta, şi confundă cuvântul „dreapta” (care din start arată o cotitură!) cu cuvântul „drept” şi derivatele sale, care printre altele înseamnă corectitudine şi verticalitate.
Din păcate, în loc ca la predarea în curând a mandatului de premier, Emil Boc să poată raporta cu mândrie succesorului său că a adus România pe drumul cel drept, către un loc mai în faţă la masa Uniunii Europene, aşa cum merită o ţară de talia României şi cu un popor ca al nostru, pseudo-premierul încă actual va prezenta o ţară dreaptă... ca funia-n traistă, declamând cu mândrie de om plecat cu sorcova pe calea Turceniului: „Na-ţi-o frântă, că ţi-am dres-o!”…
Din păcate, cel ce-mpiedică un premier competent să-şi ocupe scaunul binemeritat nu se poate lăuda (laudă de-asta să fie la el, la Răchiţele, că poate-l fluieră tractoriştii de la care-a-nvăţat să cosească!) decât cu faptul că a-ndreptat o ţară-ntreagă pe drumul către cimitir!
Căci cum poţi să ai obrazul să zici că ai îndreptat în sensul bun lucrurile în ţara asta când stupizeniile, pe care actualul cabinet le comite cu binecuvântarea Cotroceniului şi a marionetei sale folosite mai mult la spart ouă cu capul, lasă un popor fără nădragi şi mai oropsit decât dacă ar fi trecut un război peste el? Până şi în vremea celui de-al doilea război mondial salariile erau mai mari decât cele actuale, trenurile mergeau mai repede decât cele conduse de Băsescu, Berceanu ori Boagiu (oare la Transporturi, ca să fii un bun ministru portocaliu e o regulă cabalică musai că trebuie să te numeşti începând cu „B” şi terminând cu „U” iar a doua literă să fie o vocală???), pensiile erau mai omeneşti, sănătatea se bucura de o mai mare atenţie iar învăţământul nu ajunsese Cenuşăreasa bugetului de stat, parlamentarii puterii şi guvernanţii nu năpârleau de atâta tupeu şmecheresc de trei parale, hoţia puterii nu căpătase dimensiuni astronomice şi nu devenise endemică…
Trebuie să fii plecat la fluturat zdravăn steguleţe portocalii pe câmpii patriei ca să spui că ai îndreptat treaba în domeniul sanitar când, în loc de a face rost de bani (ca o dovadă de competenţă managerială, dacă tot ai vândut într-o vreme mâncare de mâţe!) pentru a renova spitalele şi a construi altele noi; a mări salariile personalului medical în vederea ţinerii lor în România; a dota cu aparatură şi instrumentar performant până şi cele mai amărâte spitale, măcar în domeniul asistenţei de urgenţă, radiologiei şi chirurgiei; a te îngriji de creşterea calităţii actului medical prin perfecţionarea profesională a TUTUROR medicilor şi asistentelor, în loc de a face măcar atât, conform jurământului depus la înscăunarea ca ministru (după cum vă manifestaţi, poate aţi uitat, domnilor guvernanţi, aşa că vă reamintim: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integralitatea teritorială a României! Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”), toată puterea şi priceperea guvernamentală constă în ce poate face până şi un aurolac mancurtizat: să ucidă 67 de spitale! Deci, asta-nseamnă, la pedelişti, cuvântul „reformă”, asta le e „toată puterea şi priceperea” de care sunt în stare – se ia un oarecare ins nepriceput şi cu nasu’ pe sus, da’ cu carnet de la partidul care trebuie, se reevaluează, se face ministru, i se dă puterea să taie şi să spânzure după cum are chef sau cum vin ordinele de la Zeus şi asta-i toată reforma? Gata, aşa s-a îndreptat treaba din sănătate – unul din domeniile care pot îndrepta România pe calea care trebuie? Drept SPRE CIMITIR?
Atrag atenţia însă că blestemul poporului român obidit începe să se facă simţit: fără nicio bucurie amintesc aici că au început să moară chiar şi pedelişti, ca o consecinţă a măsurilor luate de către guvernul lor cel atoateNEpriceput!
În final, se poate afirma că, dacă Boc şi compania de zgomote vor să aducă România pe calea cea dreaptă, au o posibilitate unică la îndemâna lor, pentru care un întreg popor le va fi recunoscător: SĂ-ŞI DEA DEMISIA CÂT ÎNCĂ NU-I FUGĂREŞTE LUMEA PE STRĂZI!
Social Bookmarking














