Opinie • Să delirăm bine!

Trăim, cum dă Dumnezeu, într-o ţară în care trenurile (ca şi politicienii) deraiază frecvent, într-o ţară în care gripa porcină (ca şi politicienii) umblă liberă pe stradă, într-o ţară în care, de când nu mai cad MIGURILE, cad guvernele, într-o ţară în care dacă mierea şi laptele nu curg, măcar pică para mălăiaţă, într-o ţară în care bătălia de la Podul Înalt a ajuns eufemism pe lângă bătălia pentru Scaunul Înalt, într-o ţară în care “Părintele Etern”, Ion Luca Caragiale şi-a risipit lichidul semiotic prin politică precum Priap şi sămânţa ideologică s-a metamorfozat în sute de limfuroi politici, croiţi după chipul şi asemănarea Caţavencilor, Trahanachilor şi Agamiţilor săi.

Trăim cu potroacele politice care ni se toarnă zilnic în vălău, ne pansăm cu rebuturile discursurilor sărite de pe fixul bunului simţ şi ne cârpim idealurile cu promisiuni lăste-n coadă de peşte, pe-afară din tigaie cum ar zice un candidat.

În Parlament se recită din Eminescu, se înjură de Băsescu şi se joacă scene din “Cronica unei morţi anunţate!”, tragicomedie în 2 acte şi-un monolog, cu intrigă, punct culminant şi happyend la Bălăceanca. Notă explicativă: monologul e atunci când omul vorbeşte singur.

Sigur că nici cel mai naiv cetăţean, incluzându-l aici şi pe Croitoru, nu s-ar fi aşteptat ca majoritatea coagulată sub sloganul “Sâc, Băsescu!” să scape ocazia de a-i mai da un fier de călcat peste dinţi marinarului şi-aşa păşitor pe puntea suspinelor.

Şi afară plouă, plouă şi-i trecut ora nouă, chiar că mi se rupe-n două!

Bă, ştiţi ceva! Eu unul m-am săturat! Mi s-a aplecat, mă arde la lingurică, simt că-mi creşte presiunea la cerebel şi, cu voma-n gât, vă urez tradiţionalul “’vă muma-n cur!”

Şi mă tot gândesc că, dacă tot nu ne-a ieşit prea bine revoluţia din ’89...

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta