Opinie • „Ţara lui Trebuie-Vodă”
Un studiu al Institutului de Politici Publice pe tema discursurilor candidaţilor la preşedinţie relevă concluzii care merită comentate. Urmărind ce au scos din gură în trei săptămâni Băsescu, Geoană, Antonescu şi Oprescu, rezultatele sunt dezamăgitoare. Astfel, conţinutul mesajelor este considerat destul de slab, candidaţii neasumându-şi angajamente ferme, proiecte concrete pentru viitorul României, toate acestea însemnând până la urmă lipsă de respect pentru alegători. Ca nişte adevăraţi români ancoraţi în sinergia necesităţilor, candidaţii au folosit în discursurile lor, obsesiv, cuvântul „trebuie”. Boala impersonalului „trebuie” datează de pe vremea comuniştilor când la tote şedinţele de partid, expresia de bază era „tovarăşi, trebuie să...” Niciodată concret, direct, nominal, acest „trebuie să...” la modul general, îmi răsună şi acum în urechi ca un simbol al gargarei şi ineficienţei. Cine trebuie, când trebuie şi cum trebuie, iată rămân şi acum doar puncte de suspensie...
Folosirea excesivă a lui „trebuie” se leagă de un alt cuvând care la Băsescu, Geoană şi Oprescu se află pe primul loc în topul folosirii, cuvântul „fost”. În antiteză, cuvântul „viitor” nu figurează la nici unul dintre cei 4 candidaţi printre primele zece folosite cel mai des. Apare, iată, foarte clar, greutatea lor de a vorbi oamenilor despre viitor, preferând să nu-şi asume nici-o promisiune concretă, limitându-se la a critica trecutul, fără proiecţii clare într-un viitor, probabil în ceaţă.
Majoritatea mesajelor sunt clar negative, pentru că, tot la trei dintre candidaţi, de data aceasta Băsescu, Antonescu şi Oprescu, cele mai multe fraze încep cu „Nu”. Ca fost diplomat, Geoană obişnuieşte să înceapă frazele cu „De”, sau, mai precis cu „De aceea”... Şi tot el este campionul frazelor lungi, bătând recordul cu 222 de cuvinte folosite într-o singură frază. La polul opus, Oprescu este cel mai concis în exprimare, folosind propoziţii şi expresii scurte. Traian Băsescu şi-a făcut deja un tic verba, expresia „Dragii mei” cu care-şi începe fiecare idee, încercând să inducă electoratului o apropiere călduroasă, Antonescu încearcă să transmită fermitate, folosind la începutul frazelor „Am spus”, iar lui Oprescu, în calitate de independent se pare că-i dă un avantaj întrebarea „De ce?” cu care obişnuieşte să-şi introducă mesajele. Doar Băsescu şi Geoană mai folosesc obsesivul „Deci...” Antonescu şi Oprescu, preferând să-şi exprime mai puternic egoul folosind destuld e des cuvântul „Eu”. În criză de idei, de soluţii şi de angajamente concrete, avem toate şansele să rămânem în continuare „Ţara lui Trebuie-Vodă”.
Social Bookmarking













Legaturi (NE)primejdioase