Opinie • Tropăie viruşii!

Lângă-atâtea grozăvii care mai sunt şi pe lângă alea ce-or veni, gripa asta nouă apare precum bomboana pe colivă sau moţul pe bască, de parcă infecţia politică, viruşii electorali şi febra campaniei nu ne-ar fi infestat destul...

Ca oriunde în lume, presa îşi face datoria şi trece consumatorul media prin toate stările posibile, de la agonie la extaz, generând panica necesară şi mărind confuzia. Astea toate, bazate, de fapt, nu atât pe documentarea profesională, cât pe declaraţiile contradictorii ale oficialităţilor.

De exemplu – ştiind că românul e destul de pasiv la ce află şi reticent la noutăţi – doctorul Streinu Cercel a zis să ne mai scoată un pic din acalmie şi să bage din top şi-o cifră estimativă referitor la câţi s-ar putea s-o mierlească de la gripă. "Scenariul ăsta cu 20.000 de morţi? Este una din variantele oficiale, dar e minim, ăsta e mizilic" ne-a încurajat domnul doctor, în calitate de specialist. Ca oficial al Guvernului, însă, se vede treaba că a nimerit-o ca nuca-n perete, pentru că a doua zi a fost invitat la comisia de Sănătate a Parlamentului şi, la fel de politicos, invitat să-şi dea demisia. Hilarul situaţiei vine din motivaţia pentru care i s-a cerut demisia, citez din consilierul prezidenţial, Virgil Păunescu: “Este o problemă de comunicare... Nu m-a nemulţumit nimic din datele pe care le-a comunicat Adrian Streinu Cercel, ci modul în care le-a comunicat... În momentul în care eşti demnitar sau secretar de stat lucrurile se schimbă. Pentru că declaraţiile unui demnitar induc o panică inutilă.” Cu alte cuvinte, chiar dacă rahatul pute de trăsneşte, să-l ambalăm frumos şi cu fundiţă ca să nu inducem panică. Ba să inducem, domnilor, că şi-aşa românul e “doare-n-curist” de felul lui, poate aşa, panicat, mai pune şi el măcar mâna la gură când strănută.

Pe de altă parte, la cât e lumea de ocupată cu campania electorală, la ce măsurile lu’ peşte să ne aşteptăm din partea Guvernului, şi-aşa, provizoriu? Las-că ne încurajăm şi singuri!

Am rezistat noi valurilor de huni, turci, tătari, vizigoţi, ostrogoţi, comunisto-goţi, ca să nu mai vorbim de toate guvernele din 90 încoace şi n-am murit! Ne speriem noi de-un amărât de virus care n-are nici măcar un nume mai de doamne-ajute, nu ştiu, să-l cheme cumva, Katrina, Gigel, să aibă şi el o identitate?

S-a recomandat mediei să nu-i mai zică gripă porcină ca nu cumva să creadă lumea că are vreo legătură cu guiţătorul din coteţ şi să nu păţim ca la boala vacii nebune şi gripa aviară când s-au stricat stocurile de carne, că trecuse lumea de frică pe ştevie şi urzici. Bună indicaţia, mai ales acuma în ajun de Crăciun, că dacă-i luau românului şi carnea de porc, se ducea dracului definitiv bucătăria tradiţională, făceam sarmale din râme şi melci şi piftii din lăcuste, ne depersonalizam ca naţiune. Iar titulatura asta de gripă nouă, îi dă aşa un aer misterios, ceva de nemaivăzut, nemaiauzit...

Să fim, totuşi optimişti, că, în fond, trăsătura noastră de bază e adaptabilitatea, e mult până ne ia dracu’, pe urmă ne obişnuim repede!

Să tropăie viruşii ca armata când bate pas de front, nu-i nimic, noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni, ce nu ne omoară ne întăreşte! Asta, dacă nu ne omoară!

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta