Opinie • Vocaţia de slugă: Şefa de la resurse umane (sau organizatoarea de jocuri şi concursuri)

Şefa de la resurse umane face parte din coriştii de primă linie, este foarte atentă la fiecare mişcare pe care o face faţă de şeful suprem, să nu cumva să se supere mititelu. Este, unealta ideală atunci când mai marele are de organizat sau, mai bine zis, de aranjat un concurs de angajare, după ceva timp de la izgonirea slugii preferate. Ştiindu-se nemuritor atât în ochii, în sufletul şi în interesul adunăturii de slugi, cât şi în sondaje, şeful suprem crede că, indiferent, de cât de incompetenţi îi sunt colaboratorii, totul o să meargă conform planului, adică, va fi mai mult o ungere pe funcţie( ceva asemănător perioadei medievale) şi nicidecum un concurs. Aşadar, nu trebuia să îşi facă vreo grijă în privinţa asta, ci doar câteva calcule de câştig în urma ghiduşiilor pe care urma să le facă cu vreo două fundaţii culturale obscure, mai ales că viitoarea lui slugă (cel care urma să fie uns printr-un concurs trucat) deja îşi dăduse acordul verbal. Însă, de fericire, a întârziat prea tare şi nu a reuşit să îşi termine lucrarea, aşa că atunci şi-a făcut intrarea şefa de la jocuri şi concursuri, scuze, de la resurse umane, chiar dacă omul nostru a adus lucrarea cu vreo două zile întârziere, ea a primit-o, că doar era alesul spre ungere şi şeful etern nu trebuie supărat, dacă o schimbă acum, în pragul pensiei. Mizând pe faptul că este normal să încalci reguli, doar este un concurs organizat de şeful suprem, şi el de orice poate fi acuzat dar că îi place să facă lucrurile corect nu, şefa de la resurse umane încalcă toate regulile posibile, limita ei fiind, undeva, spre absolut. Dar, totul urma să se termine fericit cu numirea celui ales, din păcate, ea şi şeful său suprem au omis faptul că din comisia din concurs mai făceau parte şi vreo trei oameni, tocmai de pe la Bucureşti, astfel, că nereuşind să îi ,,convingă”, s-au trezit că alesul nu a luat nici patru. Însă, încălcarea regulilor nu are limite, atunci când şeful ţi-o cere, aşa că şefa noastră şi celelalte câteva slugi, la ordinele conducătorului iubit, au schimbat comisia de soluţionare a contestaţiilor cu una fantomă, din oameni aserviţi conducerii, ca nu cumva cineva să poată obţine nota şapte şi, deci, să câştige concursul. Însă, şeful suprem este şi încăpăţânat, aşa că reorganizează instituţia, schimbă regulamentul, pentru ca alesul, de data asta cu o comisie plină de slugi, să triumfe. Fără să mai punem, că nimeni nu o să mai aibă curajul să mai participe, ştiind că din comisie nu mai face parte nici măcar un om imparţial.

Şefa de la Jocuri şi concursuri poate fi recunoscută după:

-                      Este la fel de curată moral ca şi şeful ei.

-                      Execută ordinele şefului, fără să mişte în front.

-                      Se laudă şi prin alte instituţii cu faptul că toate concursurile organizate de şeful suprem şi de ea sunt trucate şi consideră că este şi normal să facă acest lucru.

-                      Încalcă tot ce se poate încălca dintr-un regulament, doar pentru că şeful o cere ( introduce în acelaşi plic şi numele candidatului şi lucrarea, sare peste datele din calendarul de concurs la înscrierea candidaţilor, uită să anunţe rezultatele când observă că alesul nu a luat nici patru, minte că s-a anulat concursul în condiţiile în care în calendarul de concurs este şi perioadă de contestaţii, după ce şeful îi schimbă componenţa comisiei de contestaţii şi îi dă una doar din slugi, nu are răbdare până la data din calendarul de concurs şi organizează soluţionarea contestaţiilor cu o zi mai devreme etc.).

-                      Când şeful suprem vrea să o schimbe după presiunea unor oameni din presă asupra cărora nu are puterea de a le interzice să participe la conferinţe de presă, cade în genunchi şi imploră iertarea.

-                      Este un om care îşi urmăreşte doar interesul personal, trece prin viaţă doar să facă umbră timpului.

Şi, poate, că din cauza asta, uneori, aici, în loc să mergem înainte, noi avem impresia că societatea se tot duce înapoi, astfel de oameni sunt, din păcate, peste tot, gata să îşi facă orice alt şef pentru un interes cât de mic.

P.S.: Urmează: Papagalul care latră

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta