Opinie • Vocaţia de slugă

Desprinderea de regimul comunist se face foarte greu în România, tocmai pentru că sistemul acesta a avut copii crescuţi în acel spirit al capului plecat, la rândul lor, aceştia au crescut alţi copii, astfel se explică de ce la 21 de ani de la revoluţie, în România, reminiscenţe ale acestui sistem există. Ce este mai grav oamenii profund afectaţi de comunism, unii dintre ei cu el încă în sânge, au astăzi putere de decizie în diverse compartimente ale vieţii publice. Din păcate, oamenii, în general, sunt lipsiţi de reacţie, astfel că singura lor zvâcnire ţine de intensitatea cu care se vaită pentru starea în care se află. În plus, poţi să îi cumperi foarte uşor, incluzând în activitatea ta câteva felicitări de sărbători în cutiile poştale, mese gratis pentru pensionari, doar sunt cea mai fidelă maşinărie de vot, toate asezonate cu multe becuri în perioada Crăciunului, toate pe bani publici şi ai asigurate vreo 100 de mandate în fruntea vreunei primării sau consiliu judeţean. Tocmai pentru că legea o permite, cu toate că în decembrie 1989 ne-am ales un stat democratic, azi, ne dăm seama că structura statului are destule elemente care nu sunt deloc democratice. Spre exemplu, faptul că în România poţi să candidezi pe funcţii importante şi să fii ales mai mult de două mandate, creează o problemă soră cu sistemul comunist. Spun asta, pentru că în spatele obţinerii unor mandate repetate, se dezvoltă un adevărat sistem mafiot care include tot ce există în subordinea respectivului ales, sistem care ar face orice pentru a şi putea păstra conducătorul iubit cât mai mult timp posibil. Din păcate, în subordinea aleşilor locali au apărut o serie de instituţii care au directori numiţi prin concursuri de cele mai multe ori trucate de aceste eminenţe cenuşii, printre aceste instituţii se numără şi câteva instituţii de cultură în fiecare judeţ. Aici nu ar fi o problemă, pentru că şi cei care conduc de la centru îşi răspândesc oamenii prin teritoriu cam în aceeaşi manieră, însă un partid nu a stat din 1990 şi până acum consecutiv mai mult de patru ani la conducerea ţării şi, automat, oamenii din instituţiile descentralizate nu au stat mai mult de un mandat la conducerea instituţiilor respective. În schimb, datorită acestor aleşi ai neamului, în teritoriu, cei mai mulţi dintre ei cu o pregătire submediocră sau, mai rău, ajunşi doctori datorită recoltei de toamnă din anii obţinerii mandatului după ce, în prealabil, abia, abia dacă reuşiseră să termine liceul, sistemele despre care vorbeam se dezvoltă în ordine şi linişte care par că le plac nemaipomenit acestor personaje. Profilul unui astfel de personaj poate fi schiţat foarte uşor şi se aseamănă mult cu cel al foştilor activişti de partid.

- Nu i-a plăcut niciodată şcoala şi, ca atare, are boală pe intelectuali, adună în jurul lui câteva personaje dispuse să stea doar în genunchi şi care sunt gata să nu aibă niciun fel de opinii, cu excepţia celor ale şefului suprem.

- Crezând că poate să păcălească pe cineva şi, deci, să fie luat drept intelectual, acesta nu se mulţumeşte doar cu o facultate, ci face pasul către cercetare, aşa că, în unul dintre mandate, devine doctor.

- Între timp, se mută de la apartamentul cu două camere confort scăzut, într-o vilă nouă.

- Datorită celor cu vocaţie de slugă care îi cântă la ureche începe să se creadă şi inteligent, deşi, cu greu, reuşeşte să articuleze unele cuvinte din lexicul limbii române.

- Începe să ameninţe pe oricine are alte păreri, decât cele pe care el le expune.

Toate aceste lucruri se întâmplă pentru că oamenii se mulţumesc cu puţin şi nu ştiu ce se întâmplă cu adevărat în lumea civilizată, nu au cum să vadă beneficiile de care se bucură oamenii care le sunt contemporani şi care au norocul că democraţia se aplică. Asemănarea dintre fruntaşii partidului comunist şi aceste personaje este izbitoare şi unii şi alţii au vrut şi vor să pară ceea ce nu sunt, ce este mai grav şi unii şi alţii sunt de fapt aceleaşi persoane.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta