Politika • Atac la … Rege

Episodul recent de atac la persoana Regelui demonstrează din nou cât de profund este sentimentul de ură ce planeză la nivelul cel mai înalt al sferei politice. Gestul nu denotă doar o lipsă de diplomație, nici măcar un minimum de informație istorică. Substratul este mult mai adânc și mult mai distructiv! Oferind un argument convingător că oamenii nu sunt prizonieri ai sorţii, ci prizonieri ai propriei lor minţi.

.Acumularea de resentimente este propagată fără discriminare: mogulii, tonomatele, baronii locali, oamenii simpli, ungurii… Lista încă nu este completă. A venit și rândul Regelui!

Totul este criticat cu un aplomb distructiv. Nimic nu mai rezistă. Ura nu doar că a devenit cultă şi cultivată, ea este şi canalizată. Traseul ei este disciplinat şi nu haotic, devenind o ură cu program şi cu agendă precisă.

Ura infuzează și difuzează ura. Ura e contagioasă. Cel care urăște nu cunoaște în sinea lui și nu recunoaște în jurul său decât infecția pe care o propagă ca pe o legislație unică și universală. Orice declarație are putere de absolut! Nu mai există îndoieli, nici dileme, ci doar certitudini.

Are dreptate J. Lipman-Blumen (specialist în leadership) atunci când constată că „liderii toxici își întind vraja până departe. Cei mai mulți dintre noi pretind că-i urăsc. Totuși, adesea îi urmăm sau cel puțin îi tolerăm-fie că sunt angajatorii noștri, clericii sau profesorii noștri. Atunci când liderii toxici nu apar singuri, adesea noi suntem cei care îi căutăm. Dacă se ivește ocazia chiar noi îi creăm împingându-i pe liderii buni dincolo de linia toxică”.

Realitatea tristă este că trăim într-o societate complăcută în ură. Nu întâmplător ne-am ales și lideri care nu doar că ne intoxică viața, ci ne dirijează în procesul degradării umane.

Istoria omenirii a început sub semnul urii. Dominat de resentimente, Cain nu mai vede, iar în termeni de spiritualitate nu se mai vede. Pedepsindu-l prin interzicerea de a nu mai avea acces la faţa Sa, Dumnezeu nu face decât să-l condamne la starea pe care Cain deja o dobândise: la orbire.

Ura întunecă limpezimea privirii. Deja simțim aceasta! Am devenit cu toții spectatori – dar și actori – pe o scenă a urii orchestrată cu mare profesionalism din poziția cea mai înaltă a țării. Oare cine se mai află pe listă?

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta