Politika • Corupţia pescuitorilor în ape tulburi!

Cazul de luare de mită a secretarului Primăriei Turceni este relevant pentru modul în care funcţionează instituţiile publice din România. El se încadrează perfect în psihologia funcţionarului plătit de statul român pentru a servi interesele cetăţeanului. Nu am nici o îndoială că astfel de cazuri sunt frecvente peste tot acolo unde se manevrează banul public. De-a lungul timpului, presa a dezvăluit numeroase astfel de fapte de corupţie. Vezi cazul Vili Pasăre, primarul comunei Dragoteşti, cercetat şi condamnat după un flagrant dubios şi un proces cu multe necunoscute. De asemenea, cazul doctorului Radu Coiculescu, fost director al Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Gorj, prins luând şpagă de la una dintre paciente. Interesant în aceste situaţii este faptul că, nu întotdeauna instituţiile cu atribuţii privind siguranţa cetăţeanului îşi fac pe deplin datoria. Dacă angajaţii acestor instituţii, plătiţi din banii contribuabilului român, ar sesiza şi acţiona la timp împotriva celor care comit astfel de abuzuri, fenomenul de corupţie s-ar fi diminuat.

„Câinii latră, ursul merge”

Din nefericire, mita este un fenomen generalizat în ţara noastră, de la micile atenţii până la sume importante de banii oferite în schimbul unor servicii, totul este supus aceloraşi reguli. Toate dezbaterile, însă, pe această temă au avut o slabă audienţă. Pe principiul „Câinii latră, ursul merge”, mulţi dintre cei aflaţi în posturi cheie în administraţie sau alte domenii de interes public şi-au continuat opera de înavuţire prin mijloace neortodoxe. Aşa au apărut „specialiştii” în şmenuri. Oamenii în negru au devenit intangibili. Complicităţile dintre ei au crescut formând adevărate încrengături. Nu este de mirare că o fostă angajată a primăriei Turceni, devenită între timp avocată, a fost cea care i-a înscenat flagrantul lui Remus Stamate. Fără îndoială, duduia în cauză cunoştea prea bine prostul obicei al fostului secretar de a pune mâna pe banii oferiţi în schimbul unor servicii. N-aş băga mâna în foc că stimabila avocată era străină de acest obicei, cu atât mai mult cu cât, ea însăşi ocupase anumite demnităţi în cadrul primărie şi urma să reprezinte primăria în unele procese ce aveau să-i aducă sume importante de bani. Ce anume a motivat-o să-şi dea în vileag fostul coleg, putem doar bănui. Unii spun că ar exista anumite interese de care nu sunt străine persoane importante din primărie. Modelul e clasic, deja. Atunci când cineva nu-ţi mai convine, trebuie să scapi de el prin orice mijloace. Este, fără îndoială, o modalitate de a-ţi arăta muşchii. De a arăta cine este cel mai puternic. Cui trebuie să i te supui. N-am cunoştinţă dacă în spatele acestui caz se află alte persoane. Dar pot bănui că omul a cântat în biserică şi a început să lucreze pe cont propriu, atrăgând în acest fel invidia unor colegi. Nici nu e de mirare, atâta timp cât vezi cu ochiul liber că astfel de indivizi îşi ridică, cât ai clipi, titamai vilele sau îşi cumpără maşini de zeci de mii de euro, bani pe care unii nu-i fac nici măcar într-o viaţă de om.

Corupţie fără corupţi

Multă vreme am vorbit despre corupţie şi corupţi. Am vorbit despre o ţară coruptă, dar fără corupţi. Instanţele de judecată au pronunţat greu sau mai deloc sentinţe împotriva celor surprinşi că se înfruptau din bani sau bunuri necuvenite. Din această pricină, Europa ne-a ţinut, un timp, pe tuşă. Nu mai vorbim de amestecul în treburile justiţiei a factorului politic. De numeroasele cazuri de magistraţi corupţi. De legi interpretabile care conduc la condamnări halucinante sau la eliberarea unor infractori notorii. La mişcările de stradă ale lumii interlope, patroana unei economii subterane fabuloase. Toate astea creează impresia unei ţări neguvernabile, o ţară în care legile sunt sfidate, o ţară în care funcţionează dictonul bunului plac. Fiecare face cei trece prin cap pentru a-şi spori averea, pentru a-şi ascunde neregulile, pentru a se proteja de efectele legii. Mă tem că acest exemplu, ca şi celelalte, nu-i va speria pe hoţi, pe bandiţi, pe jefuitorii din banul public. Marii rechini ai acestui judeţ, ca şi de aiurea sunt încă în libertate. Mai mult unii dintre ei ocupă chiar şi înalte demnităţi publice. În Gorj se fac licitaţii cu banii statului de multe milioane de lei. E firesc întrucât, în Gorj, spre deosebire de alte judeţe ale ţării, marea pondere economică aparţine încă statului. Unităţile energetice, cele de extracţie, sunt încă ale statului român. În aceste unităţi, fie că vorbim de cele două complexuri energetice Turceni şi Rovinari, fie că vorbim de SNLO sau de societăţile de extracţie a gazului şi petrolului din judeţ, se organizează zeci şi sute de licitaţii pe diverse proceduri, la care participă zeci şi sute de firme din judeţ şi din afara acestuia. Departe de mine gândul să spun că în astfel de cazuri se fac licitaţii trucate sau proceduri ce pot avantaja pe unii şi dezavantaja pe alţii, sau că, unii îşi încasează comisioane grase din astfel de proceduri aranjate. Pot afirma însă un lucru pe care l-am spus şi în alte articole ale mele, şi anume, credinţa mea că factorul politic este determinat în tot acest proces. Lupta dintre partide şi oamenii politici pentru obţinerea conducerii acestor unităţi economice este bine cunoscută de opinia publică. Avantajele celor care ajung la putere sunt evidente. Reprezentanţii acestora vor ocupa funcţiile de conducere ale acestor unităţi industriale. Nu cred să-i intereseze salariile, în ciuda faptului că acestea sunt destul de bune raportat la restul populaţiei, dar în mod sigur îi interesează avantajele conferite de faptul că devii „stăpân” peste întreaga avere a statului, pe care, cu ajutorul confraţilor din organizaţiile sindicale, o distribui după bunul tău plac. Aceasta este mentalitatea. Moştenită sau nu, ea se aplică după fiecare ciclu electoral. Personal, cred că acesta este cel mai păgubos mod de a administra averea statului, după criterii politice, şi, sau, la buna înţelegere cu liderii sindicatelor care reuşesc să-şi impună punctul de vedere prin presiuni de tot felul. Ei bine, pe lângă toate acestea mai sunt şi nepotismele, firmele căpuşă, aventurierii şi damele de companie.

Spectacol de dragul spectacolului

N-am să intru în amănunte, dar sunt convins că multe dintre faptele ce vizează fenomenul de corupţie vizează domeniile mai sus amintite. Nu pot fi de acord, însă, cu cei care fac spectacol de dragul spectacolului, cei care se pun în slujba unei grupări sau alteia. Cei care încalcă principii morale şi de drept. Unii sunt la vedere, alţii mustesc în culise. Aşa zisele dezvăluiri despre unii sau alţii nu sunt decât o părticică infimă dintr-un dosar extrem de voluminos. În joc sunt mari interese cu implicaţii subtile ce duc până în substraturile puterii şi a unor instituiţii ce susţin puterea, fie că sunt transpartinice sau transnaţionale. Cine face banii pentru putere, oricare ar fi ea? Cum face bani puterea? Care sunt mijloacele legale şi unde apar infracţiunile? Ce rol joacă instituţiile satului îndrituite să-l apere pe simplu cetăţean? De ce nu se ţine cont de rapoartele serviciilor secrete atunci când se iau decizii privind anumite fapte sau anumiţi oameni vizaţi de fapte de corupţie? Câţi dintre cei care fac aceste rapoarte sunt amestecaţi în fapte vizând corupţia? Cine serveşte pe cine şi cine serveşte interesele statului român? Fără îndoială, oricine este prins făcând fapte ce contravin legii, trebuie judecat şi condamnat. Exemple de genul celui de la Turceni, sunt concludent în contextul în care judeţul Gorj este pur şi simplu furat, jecmănit şi sărăcit de o serie de pescuitori în ape tulburi. Personal, sunt adeptul statului de drept, al unei economii de piaţă bazată pe cerere şi ofertă, al ierarhizării valorilor şi aşezarea societăţii pe principii de justiţie şi morală. Atâta timp, însă, cât la putere ajung tot felul de peltici, cât cei mai mulţi bani ajung în buzunarele unor indivizi cu profil de infractori, incompetenţi şi lipsiţi de scrupule, cât prostul gust devine normă, iar justiţia o armă folosită în scopul răzbunării, nu putem vorbi de un stat sănătos.

Doru STRÎMBULESCU

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta