Politika • Revizuirea Constituţiei – o nouă demonstraţie de incompetenţă politică

Într-o perioadă în care ţara urlă pe străzi, politicienilor români le arde de lucruri mai puţin arzătoare. Convocaţi, în două rânduri, la Cotroceni de preşedintele Traian Băsescu, pentru a se pronunţa în privinţa modificării Constituţiei, liderii partidelor politice au făcut o nouă demonstraţie de incompetenţă politică. Atât liberalii, cât şi social-democraţii au invocat faptul că, preşedintele Băsescu este cel care încearcă să deturneze atenţia opiniei publice de  la adevăratele probleme cu care se confruntă societatea românească în acest moment, liderii celor două partide politice nefiind de acord cu propunerile făcute de preşedinte, de revizuire a Constituţiei, aprobate de altfel prin referendum. Ei au spus de fapt că, Traian Băsescu încearcă prin această consultare să-şi consolideze puterea personală şi nicidecum nu doreşte o dezbatere serioasă pe această temă.

Fără nici un dubiu, Constituţia României trebuie modificată după necesităţile societăţii româneşti actuale. Ea trebuie să reflecte şi să reglementeze modul în care va funcţiona ţara şi felul în care se vor lua deciziile şi se va legifera de aici înainte. Se impune, aşadar, o reevaluare şi modernizare a statului. Aici intră unele capitole referitoare la structura parlamentului, la raportul dintre cele trei puteri în stat, precum şi, cele referitoare la rolul şi atribuţiile preşedintelui ca parte a puterii executive, ale guvernului şi puterii judecătoreşti. În această privinţă Traian Băsescu are puncte de vedere diferite de cele ale partidelor din opoziţie. Doar PDL-ul şi independenţii acceptă părerea preşedintelui. PDL susţine punerea imediat în practică a concluziilor referendumului cu privire la parlamentul unicameral şi la reducerea numărului de parlamentari. Emil Boc a spus, după consultările purtate la Cotroceni, că rezultatele referendumului nu sunt negociabile. Adică, parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari sunt chestiuni tabu pentru democrat-liberali. Decizie lor vine să completeze declaraţia lui Traian Băsescu, prin care preşedintele spune că nu poate negocia hotărârea poporului exprimată prin referendum şi se revoltă împotriva celor care susţin că şi-ar dori o sporire a puterilor actuale. Nu de aceeaşi părere sunt şi reprezentanţii maghiarilor, partenerii de guvernare ai democrat-liberalilor, care au declarat că: „România are nevoie în continuare de un parlament bicameral, de a doua cameră care să reprezinte interesele judeţelor, de o descentralizare reală care să se manifeste prin regândirea actualului sistem al regiunilor, dar şi prin alocarea echitabilă a resurselor către autorităţile locale şi prin transformarea instituţiei prefectului doar într-un garant al legalităţii activităţii acestor administraţii”. La această dată, sunt binecunoscute punctele de vedre ale minorităţii maghiare cu privire la conceptul de  autonomie teritorială. Lideri ai maghearimii invocând de curând necesitatea ca ţinuturile secuieşti să devină autonome. Desigur, replicile majoritarilor n-au întârziat să apară. Chiar preşedintele Traian Băsescu vorbeşte, în mesajul transmis cu ocazia zilei Ungariei, despre aportul considerabil pe care ţara noastră l-a adus în ceea ce priveşte statutul minorităţilor în contextul Europei unite.

Ce zice opoziţia

Marea bătălie se dă însă în ceea ce priveşte forma de republică dorită de partidele politice. Aici părerile sunt împărţite. Unii doresc republică semiprezidenţială, aşa cum este prevăzut în textul actual, alţii una parlamentară în care rolul preşedintelui, ales de parlament, să fie unul formal. La acest capitol, liderii PSD susţin „necesitatea păstrării sistemului bicameral prin transformarea Senatului într-o cameră legislativă care să reprezinte interesele aleşilor locali şi ai cărui reprezentanţi să fie aleşi indirect prin intermediul consilierilor locali şi judeţeni. Potrivit liderului social-democrat, Victor Ponta, preşedintele statului ar trebui ales în continuare prin vot uninominal. În schimb atribuţiile sale ar trebuie clarificate astfel încât să nu să nu i se mai permită intervenţia brutală în activitatea legislativă a Parlamentului sau a Guvernului”. În paralel, liderii PSD propun şefului statului „să sprijine modificarea codului electoral pentru ca parlamentarii să-şi piardă mandatul ca primarii atunci când intenţionează să migreze de la un partid la altul”. În ceea ce-i priveşte pe liberali, aceştia susţin în continuare „bicameralismul şi reducerea numărului de parlamentari prin modificarea legii electorale. În acelaşi timp, în cadrul partidului se discută toate punctele de vedere referitoare la acest subiect, urmând ca, în final, să se ia o decizie fermă în această privinţă. De altfel, Crin Antonescu a criticat în termeni duri decizia preşedintelui Traian Băsescu de a iniţia astfel de discuţii în moment ce ţara este bulversată de mişcări şi proteste ale sindicatelor. Unii au considerat acest circ al consultărilor o primă victorie a opoziţiei unite, după alegerile preşedinţiale. Eu aş crede, mai degrabă, că liderii politici au demonstrat încă odată cât de puţin le pasă de ce se întâmplă în stradă. De nevoile şi aspiraţiile românilor. Demonstraţia de forţă pe care o fac liderii partidelor este încă o dovadă a indiferenţei şi nepăsării ce domneşte în interiorul clasei noastre politice. A incapacităţii acesteia de a gestiona cele mai delicate momente ale istoriei noastre recente. Concluzia care se desprinde după aceste consultări este că, nimănui nu-i pasă nici de Constituţie, nici de problemele care frământă populaţia în această perioadă de criză. Totul este o jalnică încercare de a demonstra că răul vine întotdeauna din altă parte, invocându-se mereu spiritul întoarcerii la dictatură. Orgoliile sunt peste măsură de mari. Invidia şi egoismul deopotrivă. Înţelept ar fi ca oamenii politici români să găsească puncte de vedere comune în această privinţă, prin care să dea ţării o lege fundamentală ce poate să conducă la modernizarea statului şi la creşterea bunăstării populaţiei. Dar liderii politici au alte preocupări. Oricum altele decât cele dorite de popor şi exprimate liber prin referendum. Strâmbă sau nu, aceasta e democraţia, minoritatea se supune voinţei majorităţii. La noi e altfel. Politicienii nu respectă voinţa poporului. Ei nu fac decât ce le dictează interesul. Normal ar fi ca fiecare să accepte părerile şi obiecţiile celuilalt. Într-un climat, în care fiecare acuză pe fiecare, nimic nu se poate face cu adevărat. Şi-atunci, cine să modifice Constituţia?

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta