Politika • Se usucă vrejul la bostan
Dăbuleniul este un oraş din judeţul Dolj, Oltenia, România. A fost declarat oraş prin Legea 83/2004. Se află în sudul regiunii, mai jos de Craiova în vecinătatea Dunării, într-o zonă cu sol nisipos, numită şi "Sahara Olteniei". Dăbuleniul este cunoscut ca "patria lubeniţelor". Lubeniţa, sub denumirea latinească de Cucurbita citrullus este un pepene verde. Conform dicţionarului explicativ al limbii române, pentru pepene verde se acceptă şi explicaţia de bostan.
Mircea Geoană s-a născut în Bucureşti la 14 iulie 1958, aparent fără nici o legătură cu Dăbuleniul. Legătura vine totuşi după 50 de ani de la apariţia sa pe lume, când domnul Geoană devine senator de Dolj, deci şi reprezentantul acestui mirific colţ de ţară, beneficiar de televiziune prin cablu cu program local. Cercetându-i biografia, înţelegem de unde găseşte dl. Geoană atâtea resurse interioare de a rezista stoic tuturor înjurăturilor. A fost vreo doi-trei ani arbitru de fotbal conducând chiar meciuri decisive, cu miză capitală. Iată o declaraţie a domniei sale: „Numai eu ştiu câte înjurături am auzit, dar şi câtă condiţie fizică am făcut. Nu vă puteţi imagina câtă pasiune poate să fie la un meci de Divizia Onoare, la Bragadiru sau Voluntari. Am făcut-o cu pasiune”, declară fostul arbitru. Sigur că familia şi, în special mama domniei sale, care, chiar dacă nu putea fi prezentă în tribune, avea cunoştinţă despre referirile pe care le făceau spectatorii la persoana sa, a cedat psihic şi l-a determinat pe iubitul fiu Mircea Dan să renunţe la diurna de arbitru şi la diferitele orătănii cu care organizatorii locali îi încărcau portbagajul înainte de fiecare meci decisiv.
Picanteriile imaginaţiei marine ale preşedintelui
Cu aceeaşi pasiune cu care fluiera faulturile în careu, dl. Geoană putea să scrie o lucrare de doctorat despre bogăţia pastelată a înjurăturii româneşti. Însă, în loc să devină o somitate în cercetarea lingvistică, a preferat să rămână în continuare ţinta fixă a înjurăturilor şi să intre în politică.
Ceea ce, iată-l acum, descoperind picanteriile imaginaţiei marine ale preşedintelui, şi domnia sa mare consumator de lubeniţă. M-am întrebat, firesc, de ce trebuia dl. Băsescu să ne atragă atât de riscant atenţia asupra adversarului său Mircea Geoană şi îndrăznesc o explicaţie.
Ultimele sondaje îl plasează pe Crin Antonescu înaintea lui Geoană în preferinţele electoratului, ceea ce nu poate fi decât îngrijorător pentru Cotroceni. Că Făt Frumos - liberalul poate fi în turul doi un adversar mult mai incomod pentru Popeye decât motanul Tom – social-democratul este o problemă pe care actualul preşedinte n-o poate ignora.
Şi-atunci, firesc, amicul Geoană trebuie urgent ridicat în procent, cum altfel, decât tras de urechi, victimizat, făcut simpatic printre toţi bostănarii patriei, compătimit şi susţinut de la Dăbuleni până la Dorohoi. Doar la-njurat preşedintele şi, pe urmă, s-a dus personal să-şi ceară scuze la dăbulenari…
Să i se mai înverzească şi lui Geoană vrejul procentelor până în alegeri, că altfel e nasol pentru Băsescu. Să joace finala cu Crin şi să-i arbitreze Mircea e riscant.
Mai ales că şi meciurile astea politice n-au nici o legătură cu Divizia Onoare. Cel mult, aşa, cu campionatul pe Bragadiru şi Voluntari.
Ovidiu POPESCU
Social Bookmarking












Legaturi (NE)primejdioase