Prima ediţie a însemnat, în perspectiva celor ce vor urma, şi au şi urmat cu o regularitate exactă, fundamentarea unei manifestări orgolioase dar fericit gândite. În primul rând, s-au relevat „pionierii” tradiţiei interbelice, printre cei dintâi scriitori brădiceneni numărându-se Nicolae al Lupului, Constantin I. Goga, Ionel Buligan, ori Sabin Velican. În al doilea rând, ambiţioasa „arătare” pentru cei invitaţi de aiurea, a valorilor „localismului nostru creator” – ca să-l citez pe Nicolae Diaconu. Şi astfel n-a fost atunci întâia toamnă în care Doamna Poezie se abătea, strategic, pe la Brădiceni, precum cândva pe la Mirceşti. Fireşte niciodată cu atâta forţă-conştientă! – fizică, iuţeală şi avânt, ca-n acel septembrie 1997, de Sfânta Mărie Mică. Un viitor trebuia să-i propunem „Atelierului” nostru. Căci, dacă socotim gruparea scriitoricească gorjeană, „columnistă”, din an în an, tot mai îndârjită, tot mai motivată estetic, în cursă ascendentă de consacrare, şi adăugăm pe toţi prietenii din cele patru zări şi din toată românimea, încredinţaţi am fost că n-am greşit.

Adeverirea ulterioară s-a vădit a fi avut origine inspirată şi realmente iniţiatică. În editorialul celui de-al doilea număr al „Serilor la Brădiceni” scriam, deloc cu emfază, că Atelierul îşi propunea, că „Serile...” îşi propuneau, să-i îmbie pe vestitorii poeziei celui de-al treilea mileniu la ceasuri de veghe sau de reculegere şi – de ce nu? – de creaţie în cadrul ritualic al vetrei brădicenene: una de expresie triadică bazată pe ...trinomul religie-filosofie-artă, pe meleagurile lui Brâncuşi şi, indirect ale lui Arghezi, în descendenţa cărora o nouă generaţie de scriitori şi artişti autohtoni şi-a întemeiat dreptul la existenţa literară şi europeană.

Ei bine, trăim într-o lume în care criza valorilor a destabilizat grav toate componentele societăţii româneşti. Psihologii, pedagogii, didacticienii şi teologii caută soluţii pentru ieşirea din criza morală în care ne aflăm.

Încercările lor vor prinde viaţă spre sfârşitul lunii octombrie, la Alba-Iulia, în cadrul unei conferinţe naţionale, cu participare internaţională, având ca temă „Educaţia din perspectiva valorilor”, reuniune „care-şi propune să ofere un cadru de dezbatere şi să identifice direcţii de acţiune pentru o necesară reconsiderare axiologică, prin intermediul educaţiei”.

Manifestarea  academică reprezintă un important eveniment deopotrivă pentru ştiinţele educaţiei şi pentru teologie, prin încercarea de a aşeza alături cele doua instituţii preocupate de formarea fiinţei umane: Şcoala şi Biserica”.

Este ştiut că, în comunism omul se credea atotputernic, iar mai presus de el nu mai e nimic.

Plânge cerul! Dar până la urmă, cine are de suferit? Desigur, tot cei săraci cu duhul, că a lor va fi împărăţia cerurilor, iar când cei din urmă vor fi, în sfârşit, cei dintâi, atunci, abia atunci, va fi reinversat şi sistemul de valori, într-o revenire spectaculoasă, uimitoare şi incredibilă, înviind morţii, zombii care păşesc prin viaţă în virtutea inerţiei...

La eveniment, alaturi de student vor fi prezenti oficialitati si profesori  din partea Universitatii “Constantin Brancusi”, Institutiei Prefectului, Consiliului Judetean Gorj, Primarieie Municipiului  Targu Jiu,si reprezentanti ai ONG-urilor .

Programul va  fi urmat de prezentarea O.N.G-urilor in Sala de Consiliul din Cadrul Primariei Municipiului Targu jiu.

Prima zi a festivalului se va incheia cu vizitarea ansamblului brancusian “Masa Tacerii”, “Poarta Sarutului” si “Coloana Infinitului” si vizitarea orasului Targu jiu.

Vineri, 23 iulie, de la ora 13.00, în sala de lectură a  Bibliotecii Județene „Christian Tell” din Tg. Jiu, va avea loc un prim episod itinerant al Târgulului Alternativ de Carte. Evenimentul face parte din programul “Literatura română scrie pe mine” şi reuneşte, într-un format nou, ofertant şi dinamic, autori care performează live alături de autori înregistraţi pe materiale audio-video. Târgul Alternativ de Carte (TAC) este un cinema literar, un studio de carte şi un salon pentru lecturi şi lansări, ce îmbină caracteristicile unui târg clasic cu cele ale unui festival multimedia.

Cu mai mulţi ani în urmă aveam plăcerea ludică şi ironică să atac, fără vehemenţă negativistă, subiectele propuse de comisia ministerială pentru ca promoţiile preadolescente să treacă pragul adolescenţei, în termenii curentelor literare, să urmeze traiectul biografic şi cronologic de la preromantism la romantism.

Postmodernitatea cunoaşte o evoluţie fantastică a civilizaţiei imaginii computerizate. Scăpată de sub control, civilizaţia calculatorului a înlocuit încet, dar sigur, scrisul şi cititul autentic. Emanciparea femeii, dincolo de beneficii, îşi lasă amprenta asupra educaţiei. Familiile îşi cresc copiii aşa cum pot, educaţia fiind lăsată, din lipsa timpului, pe seama calculatorului, şcolii sau contextului social. Copilul s-a obişnuit să ardă etapele învăţării, să descarce produsul finit de pe internet, fără a mai fi provocat la a descoperi.

Profesoarele de specialitate de la acest colegiu n-au făcut economie de efort, competenţă didactică şi talent literar, convinse că trebuie să ducă mai departe tradiţia remarcabilă a cercului din anul şcolar precedent, tradiţie inaugurată şi consolidată de Colegiile Naţionale Ecaterina Teodoroiu, Tudor Vladimirescu şi Spiru Haret.