Social • A scăzut numărul vizitatorilor Muzeului Judeţean Gorj

Chiar dacă numărul vizitatorilor Muzeului Judeţean Gorj nu este deloc pe măsura aşteptărilor reprezentantului instituţiei, Dumitru Hortopan, speranţa acestuia, că lucrurile vor lua un curs firesc, se pare că este ultima care va pieri. Bază materială există, susţinerea financiară nu lipseşte nici ea, motiv pentru care planurile şi strategiile de marketing cultural nu sunt deloc afectate. Promovarea obiectivelor turistice avute în subordine, a devenit şi de această dată prioritatea reprezentantului Muzeului Judeţean Gorj.

Primul trimestru al anului 2010 a însemnat, pentru Muzeul Judeţean Gorj, puţin peste 1300 de persoane interesate de obiectele găzduite de instituţia târgujiană şi alte 1600 de persoane dornice să viziteze zona Hobiţa şi Peştera Polovragi. „Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, categoric se observă o diminuare a numărului de vizitatori. Nici aprilie nu a adus semne bune în acest sens. Din păcate, ziua de 1 Mai nu ne-a ajutat foarte mult, mult mai bine fiind cea de anul trecut şi, de ce nu din anii trecuţii. Spre exemplu, anul trecut, la Peştera Polovragi am avut aproximativ o mie de vizitatori, anul acesta câteva sute. Sperăm ca în lunile următoare, situaţia să se mai redreseze. Începe sezonul excursiilor, al vizitelor în grup organizat, fapt care avantajează domeniul turistic şi implicit ne va avantaja şi pe noi”, a precizat Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Judeţean Gorj. Potrivit acestuia, cei mai mulţi dintre turişti fac parte din grupuri organizate, care îşi anunţă vizita din timp. De asemenea, cei mai activi în acest sens sunt elevii şcolilor gimnaziale şi cei ai liceelor. Aceştia sunt urmaţi de persoanele adulte, pentru ca ultimul loc al clasamentului să fie ocupat de studenţi, care, spune Hortopan, sunt interesaţi de multe alte lucruri, poate mult mai „importante” pentru formarea lor.

Buget mai mic, dar suficient

Dacă turiştii şi nici tarifele practicate nu sunt de mare ajutor, în ceea ce priveşte latura administrativă a muzeului, bugetul alocat acestuia, pentru anul 2010, face ca lucrurile să decurgă normal. Potrivit conducerii muzeului, Consiliul Judeţean Gorj a alocat instituţiei, pentru anul în curs, 15 miliarde de lei vechi, buget cu aproximativ trei miliarde de lei vechi, mai mic decât cel alocat în anul 2009. Cheltuielile cu personalul, utilităţile şi întreţinerea înseamnă sume importante de bani. Mai mult, ca în orice domeniu de activitate, promovarea decide soarta celor ce se vor înfăptui. În acest sens, Muzeul Judeţean alocă periodic, alte importante surse financiare. Pliante, insigne, produse de consignaţie, cărţi poştale, toate acestea fac parte din strategia de marketing cultural a instituţiei şi toate costă. „Pentru a promova activitatea, am tipărit diverse materiale publicitare. La ora actuală, cu sprijinul celor de la VISARTA vom realiza 9500 de pliante şi 3500 de cărţi poştale”, a mai spus Hortopan.

Obiective pe termen mediu şi lung

Promovarea nu impune, însă, doar stabilirea obiectivelor pe termen scurt. Aşa se face că, directorul instituţiei face planuri şi pentru obiectivele turistice din teritoriu. Astfel, la secţia de etnografie de la Curtişoara, se intenţionează construcţia unui han unde vor putea fi cazaţi turiştii. În acest sens, Consiliul Judeţean Gorj, prin Muzeul Judeţean Gorj, a achiziţionat un teren aflat în continuarea celui pe care se află în prezent muzeul de la Curtişoara. Pentru suprafaţa de pământ necesară, CJ Gorj a aprobat suma de 22.521 de lei, o sumă pe care Hortopan o consideră rezonabilă, ţinând cont de scopul pentru care a fost cumpărat lotul respectiv. „Lucrările pentru construcţia hanului vor demara în 2011. Hanul va avea parter şi etaj, oferind persoanelor cazate aici acel sentiment al autenticităţii, care în ultima vreme, s-a cam pierdut”, a adăugat Dumitru Hortopan. Pe de altă parte, directorul instituţiei şi-a propus, ca în cadrul muzeului din Curtişoara să fie transferate o pivniţă de deal, din localitatea Rapăd şi o casă veche din satul Tămăşeşti. Nici Peştera Polovragi nu a fost exclusă din planurile de viitor ale conducerii Muzeului Judeţean Gorj. Reprezentanţii instituţiei, sprijiniţi de custozii ariilor protejate din Gorj, intenţionează să amenajeze un drum de plai, deasupra peşterii. Traseul va fi unul ghidat, turiştii având posibilitatea să admire peisajul natural al zonei, în perioada 15 iunie-15 septembrie. Potrivit lui Dumitru Hortopan, aceasta este o altă strategie de promovare turistică, amenajarea drumului de plai, demarând chiar de săptămâna viitoare. Cel care va însoţi grupul de turişti, pe întreg traseu, este muzeograf în cadrul secţiei de istorie-arheologie, acesta având drept responsabilitate să explice importanţa istorică şi arheologică a obiectivelor vizitate de turişti.

Donaţiile, punctul forte al muzeului

În ceea ce priveşte donaţiile, acesta este un alt capitol prezentat cu optimism de directorul Muzeului Judeţean Gorj. Periodic, instituţia primeşte obiecte de valoare. Astfel, în urmă cu şapte zile, Vlad Magheru, strănepot al generalului Gheorghe Magheru, a donat instituţiei târgujiene un număr semnificativ de obiecte din argint, bijuterii din argint, porţelan de Viena, documente, fotografii de familie şi nu numai, cărţi vechi şi foarte vechi, reviste şi multe alte obiecte personale care au aparţinut familiei Magheru. „Toate aceste piese vor fi restaurate, inventariate şi expuse publicului, în sala Magheru din cadrul muzeului. De asemenea, o parte dintre ele vor fi expuse într-o expoziţie legate de familia Magheru sau de atmosfera acelor vremuri”, a menţionat Hortopan. Pe lângă această donaţie, în ultimele luni, Muzeul Judeţean Gorj a mai primit o poartă şi un strung din lemn, o colecţie de animale împăiate, marame, scoarţe ţărăneşti, batiste cusute manual şi o tiparniţă care datează din primele decenii ale secolului trecut.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta