Social • Aceleaşi soluţii temporare…

Autorităţile locale ale municipiului Târgu Jiu au anunţat un buget care ţine pasul cu criza economică. În anul 2010 se vor face investiţii, dar numai pentru strictul necesar. Toată lumea vprbeşte despre economii. Toţi fac economii sau cel puţin asta declară. Puţini sunt însă cei care cu adevărat vor ca banul public să nu mai fie risipit pet e miri ce. De muncă serioasă şi responsabilitatea lucrului bine făcut, autorităţile parcă nici nu vor să audă. De ce oare? Poate că nici ele nu mai ştiu. Pentru că dacă ar şti, nu ar insista să facă totul de mântuială şi după bunul plac. Nu ar trece printr-o serie neîntreruptă de nereuşite şi nici nu ar repeta greşelile. Dar le repetă, jucându-se cu nervii şi buzunarele târgujienilor. În ultimii cinci, şase ani, asfaltarea străzilor principale şi a celor secundare a devenit o modă, în rândul investiţiilor. Inaugurate cu tam-tam şi garantate cu acte în toată regula, acestea devin în scurt timp o înşiruire de gropi şi în unele cazuri chiar de cratere. Să fie oare stratul de zăpadă atât de nociv? Sau poate soluţia utilizată pentru deszăpezire? Cumva lucrările făcute de mântuială? Nu…de vină sunt întotdeauna calamităţile naturale constate şi asumate de instituţiile de control.

Perioadă de viaţă depăşită

În această iarnă, municipiul Târgu Jiu nu a fost mai deloc prietenos. Zăpada de pe arterele secundare de circulaţie şi gheaţa de pe trotuare au dat mari bătăi de cap târgujienilor. Acum, după ce soarele a topit zăpada şi a dezgheţat trotuarele, locuitorii oraşului Târgu Jiu au o nouă problemă. Cele mai multe străzi sunt pline de gropi, apărute parcă peste noapte. Astfel, kilometric întregi de şosea au devenit foarte greu de practicat, lansând o adevărate provocare pentru şoferi. Reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu susţin că gropile nu au apărut pe toate străzile din oraş, ci doar pe cele din cartierele al căror covor asfaltic este vechi de aproape 30-40 de ani. “ Pe nici una dintre aceste artere nu s-a intervenit până în prezent pentru că sunt prinse în proiectul ISPA, cel care vizează lucrări de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare. Acest proiect se află în faza procedurii de licitaţie, urmând ca din luna martie să se stabilească cu exactitate cum vom sta lucrurile pe acest segment. Astfel, reabilitarea efectivă a căilor de circulaţie din aceste cartiere, va începe doar după ce va fi rezolvată problema canalizării şi a reţelei de apă”, a precizat Marius Ionescu, directorul tehnic al Primăriei Târgu Jiu.

Totul se “remediază”

Pentru buna gospodărire a municipiului Târgu Jiu, municipalitatea a alocat în acest an, aproximativ 40 de miliarde de lei vechi. Reparaţii, plombări şi frezări, acestea sunt principalele căi de atac ale autorităţilor locale. “ Fenomenul de astupare al gropilor a fost demarat. Acestea sunt plombate cu piatra cubică rămasă după modernizarea zonei centrale. Este o soluţie temporară, care nu implică nici un fel de costuri cu materialele necesare, ci doar cheltuieli pentru plata salariilor celor care întreprind aceste activităţi. Când vremea ne va permite, se va scoate piatra cubică, iar gropile vor fi plombate cu mixtură asfaltică caldă”, a mai spus Ionescu. Aşadar, oficial, sezonul reparaţiilor a demarat. Se întreţine ceea ce mai este cu putinţă, căci pentru modernizare mai este vreme. “ Merge treaba. Ne descurcăm cu ceea ce avem şi momentan remediem cât de cât problema gropilor. Când o să fie cald, trecem la faza de asfaltizare”, a precizat unul dintre angajaţii DSC-ului din cadrul Primăriei Târgu Jiu.

“Străzile care sunt străzi”

Potrivit directorului tehnic, Marius Ionescu, avem în Târgu Jiu şi artere în perfectă stare de funcţionare. “ Cele care au fost reabilitate în totalitate, nu pun nici un fel de problemă. Bulevardul Victoriei, Unirii, Ecaterina Teodoroiu, Narciselor sau Ciocârlău, toate acestea sunt străzi reabilitate cu şapte, opt ani în urmă şi tot străzi le putem numi şi azi. La fel de bine se prezintă şi zona Polata Ursaţi”, a adăugat Ionescu.

O astfel de lucrare de reabilitare are, drept perioadă de garanţie dată de antreprenor, un termen cuprins între doi şi patru. Aceasta se stabileşte în funcţie de numărul straturilor de asfalt. În cazul în care este nevoie ca lucrările să fie refăcute şi se află încă în perioada de garanţie, autorităţile locale pot chema firmele să reasfalteze. Dacă probleme apar după ce arterele de circulaţie nu mai sunt în garanţie, sarcina revine instituţiilor publice abilitate în acest sens. Care pentru că au un “buget de criză”, nu vor face decât să plombeze craterele apărute pe şosea.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta