Social • Alergiile respiratorii de primăvară

de M. V.
Vizionari: 363
1 Aprilie 2011 Ora: 18:30

Alergiile respiratorii de primăvară sunt cel mai adesea provocate de polen. Se pare că predispoziţia unora pentru aceste alergii este ereditară. Dar trebuie luaţi în considerare şi alţi factori cum ar fi: poluarea de interior şi exterior, starea psihică, virozele respiratorii, în principal cele apărute în primii ani de viaţă. Pe primul loc în top-ul alergenilor se afla polenul, urmat de acarieni, de părul animalelor şi de sporii ciupercilor. Aceste particule nu îi deranjează în nici un fel pe majoritatea oamenilor. Pentru alţii, însă, sunt alergeni care produc reacţii alergice neplăcute.

Cum se manifestă alergia la polen?

Alergenii ajung în căile respiratorii şi provoacă iritaţii ale nasului, ochilor şi bronhiilor. Circa 40 de specii de polen generează alergii respiratorii. Alergiile apar cel mai adesea primăvara, când polenul plantelor înflorite este împrăştiat de vânt la distanţe de zeci de kilometri. Grăuntele de polen sunt oprite de mucoasa nazală umedă, de faringe, laringe şi trahee, dar fiind prea mari nu pot pătrunde mai adânc, în bronhii sau în plămâni. Sunt multe persoane pentru care, în fiecare an, începutul primăverii coincide cu apariţia simptomelor neplăcute ale alergiei la polen. În general, primele semne apar la nivelul nasului: furnicături, mâncărimi, strănuturi repetate, secreţii nazale abundente. Apoi, gâtul începe să usture, ochii lăcrimează, înţeapă şi se înroşesc. Poate apărea şi tusea seacă, senzaţia de sufocare, greutate în respiraţie. Mai rar, cei foarte sensibili pot suferi adevărate crize de astm bronşic. Aceste „iritaţii" durează cam până la venirea verii, dacă alergia este generată de polenul de graminee şi se extinde, din păcate pentru suferinzi, mult mai mult (până în septembrie, începutul lui octombrie) dacă sensibilizarea este la polenul de ierburi. Chiar şi debutul simptomelor este mai devreme (februarie-martie sau aprilie) dacă alergia e provocată de polenul de arbori timpurii. Dacă şi ţie îţi apar în fiecare primăvară aceste simptome de rinita alergică înseamnă că suferi de „febră de fân", adică eşti alergică la polen. „Febră de fân" (medical, polinoza) produce adevărate epidemii sezoniere (la circa 5% dintre români). Apare, în majoritatea cazurilor, la 25-28 de ani, se ameliorează după 35-40 de ani, pentru a dispărea la 50 de ani.

Ce e de făcut?

Alergia la polen este greu de prevenit, pentru ca polenul exista prin aer toată primăvara. Până când se va descoperi o pilulă miraculoasă împotriva bolii, singurule mijloace de luptă sunt: evitarea alergenilor, tratamentele medicamentoase, desensibilizarea şi alte metode alternative, cum ar fi acupunctura, homeopatia, aromoterapia.

Desensibilizarea (cunoscută mai recent sub numele de „imunoterapie specifică cu vaccinuri alergenice").

Pentru a putea face acest tratament trebuie identificat, înainte de toate, alergenul. Prin imunoterapia specifica se urmăreşte creşterea toleranţei organismului la acel alergen. Cum se realizează aceasta? Se înoculează doze mici, din ce în ce mai ridicate, de alergen purificat în laborator, pentru că organismul să înceapă producerea de anticorpi. Însă tratamentul nu este chiar fără risc. El nu e recomandat decât în cazuri severe, care durează de mai multă vreme şi numai dacă numărul de alergeni este limitat.

Medicamente

Cel mai adesea doctorii alergologi recomanda antihistaminicele orale care nu dau somnolenta (cum ar fi Claritin, Hismanal, Zyrtec), dar şi medicamente administrate local, care atenuează simptomele, în general picături pentru nas sau ochi (Cromolin, picături pentru nas şi ochi; Nedocromil, soluţie pentru nas; Emadine pentru ochi; Alergodil, picături pentru nas şi ochi; Levocabastine, picături pentru ochi şi nas). Atenţie! Nu apelă la medicamente de capul tău. Pentru a faceo alegere cât mai corectă, ar fi mai bine să te adresezi medicului alergolog. Te ajută şi medicul de familie.

E bine să ştii!

Cea mai mare concentraţie de polen în aer este dimineaţa. Primăvara, un metru cub de aer conţine până la 3000 de grăunţe de polen, atât la oraş cât şi la ţară. Pentru a declanşa o criză de alergie sunt suficiente 20 de grăunţe într-un metru cub de aer.

La munte, la o altitudine de peste 200 de metri, sau după o ploaie îndelungată, concentraţia de polen din aer scade în mod simţitor. Desensibilizarea este contraindicată celor cu tulburări de imunitate, cu hipertensiune arterială sau cu angina pectorală.

Luna naşterii copilului poate influenţa apariţia alergiilor de primăvară. Copiii născuţi în martie sau aprilie, din părinţi care suferă de aceasta afecţiune, risca să prezinte de timpuriu o sensibilizare la polen.

Nu ignora primele semne de alergie, altfel rişti să suferi un şoc anafilactic, mai ales după un efort fizic îndelungat: jogging sau plimbare cu bicicleta.

Dar singură ce poţi face?

Când este posibil, stai acasă în zilele uscate, calde şi vântoase. De asemenea, este recomandabil să renunţi la activităţile sportive care te solicită prea mult.

Pe cât posibil, ţine uşile şi ferestrele închise (chiar şi geamurile maşinii, când conduci), în special dimineaţa.

Dacă eşti fumătoare, ţine minte ca tutunul este un factor poluant important, care creşte riscul de alergie.

Evită plimbările după furtuni sau ploi scurte. Concentraţia de polen este, în aceste cazuri, mult mai ridicată (concentraţia de polen scade doar după o ploaie îndelungată).

Spală-ţi zilnic părul, pentru a îndepărta eventualele granule de polen. Dacă vrei să faci drumeţii la sfârşit de săptămână sau să pleci în concediu în acest sezon alege litoralul, muntele sau zonele unde sunt păduri de foioase (fag, stejar etc.), căci ele acţionează ca un filtru anti-polen.

Consumă alimente bogate în cobalt şi mangan: cereale, legume şi fructe seci, peşte, soia, ciuperci, usturoi, ceapă, ridichi.

Nu uita de leacurile naturiste!

Homeopatia. Prin homeopatie se poate ajunge la o desensibilizare serioasă urmând un tratament cu doze crescătoare de polen de graminee sau de tei. Acesta trebuie început chiar din ianuarie-februarie şi se continuă până în primăvară, care este sezonul critic. În plus, există produse homeopate care tratează şi manifestările dureroase ale alergiilor.

Acupunctura. În ceea ce priveşte acupunctura, chiar dacă nu joacă un rol major în prevenirea „febrei de fân", ea atenuează manifestările neplăcute ale rinitei în momentele de criză. Numeroşi practicieni recomandă doua, trei şedinţe de acupunctură la intervale apropiate, aplicate cu o săptămână înainte de sezonul polenului.

Suplimente nutriţionale cu bioflavonoide – controlează producţia de histamină (substanţa răspunzătoare de manifestările alergice: inflamaţie, secreţie, prurit etc.). Pot fi extracte de fructe (afine, coacăze), plante (Passiflora), legume (hrean, ceapă). Şi extractul pur de Propolis are un important conţinut în flavonoide. Toate acestea consumate ca atare determină o ameliorare rapidă a fenomenelor alergice supărătoare. Antioxidanţi naturali (carotenoizi, tocoferol), vitamina E naturală, zinc, seleniu. Acestea normalizează activitatea sistemului imunitar, ceea ce determină o atenuare a fenomenelor alergice. Poţi lua, de exemplu, vitamina C naturală câte 2 capsule de două ori pe zi; este un eficient antiinflamator şi antioxidant natural care stimulează sistemul imunitar şi stabilizează infecţiile.

Plante – infuzie din frunze uscate de urzici (una – două linguriţe la 200 ml apă). Se beau două căni pe zi – are un efect rapid, dar de scurtă durată, de ameliorare a congestiei nazale şi a strănutului. Infuzie de frunze uscate de pătrunjel (una – două linguriţe la o cană de apă) din care se beau trei căni pe zi; scade producţia de histamină.

Aromoterapia – poţi utiliză o combinaţie de părţi egale din uleiuri esenţiale de mentă şi muşeţel, diluate în apă, cu care se umezeşte uşor sau doar se stropeşte faţa de 2-3 ori pe zi; efectul este rapid, dar tot de scurtă durată.

Maceratele glicerinice Plantextrakt – Ribes Nigrum (coacăz negru): se iau câte 50-150 picături pe zi în puţină apă – sunt utile în stări alergice, rinite, astm, migrene ce apar pe fond alergic. Pentru un efect intens, se recomandă asocierea sa cu un alt macerat glicerinic, Rosa Canina, în aceeaşi doza.

Calendarul polenului

În funcţie de data apariţiei simptomelor „febrei de fân" poţi încerca să identifici alergenul responsabil.

Polen de pom:

Februarie – martie: polenul de arin, de alun

Martie – aprilie: polenul de sălcie, plop, ulm

Aprilie: polenul de frasin, mesteacăn

Mai: polenul de stejar, fag, pin

Iunie: polenul de tei

Polen de graminee şi de ierburi:

Mai – iulie: secară

Mai – august: graminee

Iunie: pătlagină, măcriş