Social • Artiştii gorjeni din Canada salută cititorii „Polemika”

Carmen Ţuculescu Poenaru (pseudonim – Carmen Doreal) este poetă şi pictoriţă. S-a născut în Petroşani, România. A absolvit cursurile Şcolii de Arte Plastice din Târgu-Jiu şi Liceul Sanitar din Tg-Mureş. În prezent locuieşte la Montreal şi este membră a cenaclului literar Prietenii Poeziei.

 

Debut literar:

A debutat în anul 1999, cu volumul de poezie Vernisajul Iubirii, la Editura Curierul Dunării din Bucureşti, condusă de criticul literar Aureliu Goci.

 

Volume publicate:

Vernisajul Iubirii – Editura Curierul Dunării, 1999

 

Are cărţi publicate, două volume de poezie şi o antologie, este artistă plastică profesionistă, lucrările ei fiind expuse în galerii de artă atât în Canada, cât şi în Europa.

Anul acesta a obţinut, în Spania, Diploma de Onoare a Salonului din Cangas şi la Montreal, Marea Distincţie în Frontiera Figurativă la a XXVII-a Gală a Cercului Pictorilor şi Artiştilor Plastici şi Sculptori din Quebec.

 

Carmen Ţuculescu-Poenaru (alias Carmen Doreal) locuieşte din iulie 2001 cu familia la Montreal şi face parte din câteva dintre cele mai bune organizaţii de literatură şi arte din România şi din Canada; Fundaţia Culturală Română Constantin Brâncuşi, Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, Cercul Artiştilor Plastici şi Sculptori din Quebec şi Academia Internaţională de Arte din Quebec.

Primul volum de poezii Vernisajul Iubirii, apărut la Editura Curierul Dunării din Bucureşti, în 1999, subliniază rolul dublu al artistei-poete.

Fină, aluzivă, plină de rafinament, Carmen Doreal este o voce originală.

Ea a expus şi a contribuit la mass-media din Toronto, Ottawa şi Montreal şi a participat la Emisiuni de Radio şi Televiziune în România să natală.

A participat cu volumul de poezie şi pictură Poeme în culori, publicat în limbile română şi franceză, de Editura Nemesis, Canada, la Salonul Cărţii ce a avut loc în luna noiembrie, la Montreal.

Câteva versuri din una din poeziile sale, arată sensibilitatea şi capacitatea sa de a intra în lumea imaginaţiei şi a păstra legătura cu ţara de unde a plecat .

Transcendenţă

 

dragoste fără griji

versuri albe pentru poeţi trişti

publicaţi în manuale şcolare

nu am uitat numele voastre

Eminescu, Arghezi, Sorescu,

Nichita Stănescu

 

orice atelier de creaţie

este pustiu

recit prea rar

rime romantice provocatoare

nu mai ştiu unde creşte

visul meu românesc

de sub pernă

îmi amintesc doar

că voiam să impresionez

 

Dali, Elytis, Claude Debussy

agăţau oglinzi suprarealiste, înalte

deasupra patului meu din Paris

 

………………………………

divaghez în vers alb cu Pierre Morency

dansez fericită

pe frunze de arţar cu picioarele goale

poem însufleţit în valuri de culoare

……………………………………

pe malul fluviului Saint-Laurent

reinventez iubirea sub Poarta de sărut

coloana nesfârşită în nopţi incendiare

 

la masa tăcerii albastre

m-aşteaptă la cenaclu

umbre stelare

cu dragoste fără griji

Eminescu, Arghezi, Sorescu

Nichita Stănescu

 

Aceasta este poezie pură, sensibilă şi ea se reflectă şi în picturile sale pline de imaginaţie. Măiestria culorilor şi tehnică inedită a aplicării lor sunt dovadă reală a unei artiste plastice cu mesaj. Pentru Carmen Doreal, ordinarul este extraordinar. Bucuria ei de viaţă este contagioasă, te cuprinde instantaneu, te captivează.

De aceea, acest mesaj merită să fie văzut, citit de toţi ca şi interviul care va urma.

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.