Social • Atacul terorist, din decembrie 1989, asupra României

Mă adresez conducătorilor Uniunii Europene, ai Federaţiei Ruse şi ai Statelor Unite ale Americii, în calitate de cetăţean roman ajuns la vârstă la care nu mai am nimic de pierdut, hotărât, deci, să spun faptelor pe nume şi să arăt pe cei vinovaţi de căderea României la nivelul sub care nu se mai poate coborî. Până în 1989 România era o ţară care făcea parte din lagărul comunist, condusă de un dictator, precum toate suratele din lagăr, apreciată din consideraţie sau îngrijorare, cu o populaţie, în continuă creştere, de peste 23 milioane oameni, hrăniţi la limita modestiei, exclusiv din resurse interne, fără vreo datorie externă. Astăzi, „după 20 de ani, în România, industria este lichidata, agricultură – distrusă, învăţământul – la pământ, sistemul de sănătate în faliment, iar în ce priveşte politica externă, România a dispărut de pe harta diplomatică a lumii din cauza lipsei de iniţiative", după cum spune istoricul academician Florin Constantiniu. Domnia sa şi-a exprimat convingerea că „singura soluţie este încă o revoluţie", ceea ce ar trebui să trezească conştiinţele puternicilor zilei, aceştia fiind obligaţi să ia măsuri care să înlăture o astfel de posibilitate, ştiind că o revoltă a celor obidiţi, având în vedere numărul şi gradul de nemulţumire (cuţitul la os) ar declanşa un război fratricid, din care ar câştiga numai duşmanii dintotdeauna ai României. Aceiaşi care au provocat şi aşa zisa revoluţie din 89.

În luna mai 2005, la 60 de ani de la odiosul acord de la Yalta, preşedintele Statelor Unite a afirmat că „acordul de la Yalta a fost una din cele mai mari greşeli ale istoriei" pentru ca „de dragul stabilităţii" marile puteri „au sacrificat libertatea naţiunilor mici" din Europa Centrală şi de Est, cărora le-a fost impus comunismul. Nu au fost suficiente suferinţele romanilor, timp de 45 de ani, de dominaţie bolşevica, pentru ca atunci când George Herbert Bush şi Mihail Gorbaciov s-au înţeles, tot de dragul stabilităţii (?), să elibereze ţările satelit de sub tutela URSS, tot ei, intru bucuria duşmanilor României, au hotărât, la Malta, să desfiinţeze regimul Ceauşescu. Este o datorie de onoare şi o problemă de conştiinţă pentru cei doi mari ai anului 1989, să recunoască, cel puţin, după ce vor lua cunoştinţă de cele ce urmează, ca în România nu a fost o revoluţie, nu a fost o lovitură de stat, ci a fost un veritabil atac terorist efectuat de KGB, CIA, AVO ungar şi UDP iugoslav, pe fondul unei revolte populare, provocată tot de agenturile străine. În decembrie 1989 România a fost invadată de trupe sovietice, de terorişti - romani şi unguri antrenaţi pentru lupte de gherilă în Ungaria, de agenţi speciali (ruşi, unguri şi iugoslavi), toţi în colaborare cu teroriştii autohtoni, reactivaţi din cei care au fost studenţi şi aspiranţi la Moscova (colegii agentului KGB, Ion Iliescu).

Acum, la 21 de ani de la sângerosul atac terorist din dec. 89, victimele - ţinta ale celor care au acaparat puterea, cer să li se facă dreptate, să fie recunoscut şi răspândit în lume, adevărul, iar înfăptuitorii atacului terorist, indivizi şi state să ia măsuri de îndreptare, morală şi materială. Fostul preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, cel care a iniţiat atacul terorist ce a distrus din temelii România şi a provocat pierderea a peste 1500 de vieţi omeneşti, trebuie să recunoască public, ca măsura de reformare a sistemului comunist, în numele căreia a creat imense pagube umane şi materiale în sud-estul Europei, a fost o regretabilă eroare politica de talie mondială. Dacă e nevoie, îi putem reaminti că, în nov. 2001, la Conferinţa Internaţionala privind tranziţia şi consolidarea democraţiei, Ion Iliescu l-a felicitat pe Mihail Gorbaciov pentru „declanşarea analizei critice de profunzime a sistemului comunist". „Evoluţiile perestroikai şi glasnosti-ului au demonstrat că sistemul politic al totalitarismului comunist nu este reformabil. Sensul profund şi ultimul ţel rămâne Europa Unită. Păcat că Ceauşescu, aflat la o şi mai mare profunzime, nu poate auzi confirmarea susţinerilor lui. Pentru România, recunoaşterea utopiei este insuficientă consolare, motiv pentru care se impune un proces la Tribunalul International de la Haga care să judece Revoluţia (atacul terorist) din dec. 89. Proces pe care îl cer victimele atacului terorist precum şi cei 62% din populaţie care, mâine, l-ar vota pe Ceauşescu pe post de preşedinte al ţării.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta