Social • Cât de greu este să fii pacientul spitalelor din Gorj?

Ne întrebăm tot mai des în ultima vreme dacă serviciile medicale din România se vor putea alinia vreodată la cerinţele Uniunii Europene. Mulţi dintre specialiştii în domeniu vorbesc despre o continuă “ încercare” în acest sens. Alţii dau vina, pentru nereuşite, pe lipsa fondurilor financiare şi adaptează starea de sănătate la condiţiile pe care le avem. Indiferent de rezultate. Nu contează că într-o societate civilizată, prestările de servicii, definite ca modalitatea cea mai modernă de satisfacere a nevoilor umane, ar trebui să se dezvolte şi să se diversifice continuu. Extreme de actuală este şi dezvoltarea durabilă. O realitate de care sectorul serviciilor medicale româneşti trebuie să ţină seama şi pe care ar trebui să o includă în toate acţiunile din viitor. Şi asta pentru că dezvoltarea durabilă a devenit poate cel mai important obiectiv din cadrul strategiilor şi politicilor oricărui domeniu de activitate. Teoretic, sistemul sanitar are rolul de a menţine la standarde cât mai înalte, starea de sănătate a populaţiei. Practic, acesta  nu face decât să o compromită. Transformă problemele de sănătate în clipe de coşmar. Cauzele bolii nu se pot niciodată depista la timp. Sau mai grav, aparatura învechită şi greşelile medicale complică treptat boli, care aparent sunt “ nu foarte grave”. Dar lucrurile bune stau sub semnul încercării. Şi se tot încearcă de câţiva ani, reuşitele fiind singurele care se încăpăţânează să apară.

Camera de gardă, fără personal medical

Medicamentaţie gratuită şi aparatură performantă. Dotarea unităţilor spitaliceşti cu produse medicale moderne. Atenţie şi amabilitate din partea cadrelor sanitar-mdicale. Mobilier corespunzător şi alimentaţie îmbunătăţită. Toate acestea sunt cerinţe ale asiguraţilor gorjeni, atunci când vine vorba de calitatea serviciilor medicale furnizate de unităţile spitaliceşti. În acest sens, reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Gorj au aplicat un număr de 200 de chestionare în cadrul Spitalului Judeţean Târgu Jiu şi în Spitalul Orăşenesc Rovinari. Dintre aceştia, 53% provin din mediul urban şi majoritatea sunt pensionari. Totodată, mai mult de jumătate dintre gorjenii chestionaţi au ajuns în spital pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la cel specialist. “ în ceea ce priveşte procedura de internare, 45,5% dintre pacienţii chestionaţi s-au declarat foarte mulţumiţi, în timp ce 31% dintre ei au menţionat că sunt foarte mulţumiţi de serviciile medicale. Am avut şi persoane care au acuzat lipsa personalului medical de la camera de gardă sau dezinteresul pe care medicii şi asistenţii medicali îl manifestă în unele cazuri”, a precizat Danina Cărăgui, purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Gorj.

Punctaj maxim pentru medicul de salon

Despre intervenţiile medicale propuse, despre riscuri şi alternativele intervenţiilor, au fost informaţi mai mult de 95% dintre pacienţii chestionaţi. La capitolul “medicamente”, familia a trebuit să intervină pentru a rezolva problemele celor care teoretic beneficiază de medicamentaţie gratuită. În ceea ce priveşte comportamentul şi atitudinea medicului de salon, acesta a primit punctaj maxim din partea a 87,5% dintre gorjenii chestionaţi. Asistenta medicală este şi ea notată cu un maxim de puncte, de către 84,5% dintre pacienţi, în timp ce serviciile infirmierei sunt considerate a fi corespunzătoare, de aproximativ 83% dintre subiecţii chestionarului. Pentru cazare, alimentaţie şi curaţenie este loc de mai bine şi multe ar trebui îmbunătăţite. Fără ciorbe din care aproape că lipsesc legumele şi carnea, fără paturi cu arcuri ieşite prin saltea, fără lenjerii roase de timp şi molii şi dacă se poate, fără “ praf şi şmotru de mântuială”.

Chestionarele au devenit o modă

Sunt lucruri fireşti pe care pacienţii şi le doresc. Lucruri pe care le cerem ori de câte ori avem ocazia. Amintim despre lipsuri şi oferim sugestii, de fiecare dată când se iveşte momentul. Se fac fel şi fel de sondaje. Se analizează situaţiile din teren. Se reanalizează şi…cam atât. Eventual se mai întocmesc unele statistici. Trece timpul şi în următorul semetru sau trimestru, se formulează un nou set de întrebări. Aceleaşi idei, altă formulare. Şi uite aşa autorităţile competente ştiu ce vor pacienţii. De restul se ocupă “ generaţia ce va să vină”.  Şi când aceasta vas ă vină, se va adapta condiţiilor deplorabile şi nici măcar nu va îndrăzni să încerce să profeseze la standarde europene. Se va limita la ceea ce i se oferă. Va intra în sistem şi iată cum un nou set de chestionare va circula prin spitale. Monitorizare maximă, eforturi zero, efecte pe măsură!

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta