Social • Ce este Accidentul vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular cerebral (AVC) - este o boală care se caracterizează prin apariţia unui deficit neurologic (amorţeli, ameţeli, tulburări de vorbire sau vedere), deficit cauzat de afectarea primara sau secundară a unui vas cerebral. Există două tipuri de AVC: ischemice şi hemoragice. Cele ischemice sint cele mai frecvente, reprezentând peste 80% din numărul de accidente vasculare.

 

AVC ischemice

 

AVC ischemice se produc atunci când circulaţia sanguină dintr-o anumită regiune a creierului este compromisă fie prin astuparea unui vas de sânge, fie prin îngustarea severă a lui.

"De cele mai multe ori, în cauza sint ateroscleroza sau unele boli de inimă. Plăcile de ateroscleroza de pe vase se pot complica cu formarea unui cheag de sânge (trombus). Acesta poate astupa el însuşi vasul respectiv sau se poate fragmenta şi trimite mai departe fragmente - emboli - care astupa alte vase. Plăcile de ateroscleroza pot şi fără formare de trombi sa îngusteze sever vasele. Fragmentele de cheaguri de sânge pot să plece şi din inima în cazul unor boli ale acesteia, să ajungă în circulaţia cerebrală şi să obstrueze un vas", spune prof. Dr. Felicia Stefanache, şefa Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului "Sf. Treime" Iaşi.

Atunci când vasul este îngustat sau obstruat, regiunea din creier lipsită de sânge, pentru un timp oarecare, va da semne de suferinţă. Asta deoarece celulele nervoase nu pot funcţiona fără oxigenul şi glucoză pe care le aduce sângele.

"Dacă oprirea/ diminuarea circulaţiei este pentru scurt timp, celulele nervoase îşi suprimă funcţia, dar nu mor şi apare un deficit neurologic care este reversibil când circulaţia se reia. Vorbim, în acest caz, de Atacul ischemic tranzitor - AIT", explica prof. Dr. Felicia Stefanache.

Dacă însă circulaţia cerebrală nu se reia în timp util sau deloc, în acea regiune, celulele nervoase vor muri fără oxigen şi glucoză şi se va produce un atac ischemic complet- adică infarctul cerebral.

 

AVC hemoragice

 

AVC hemoragice sint mai rare decât cele ischemice, reprezentând 20% din totalul acestor accidente. Ele apar cel mai frecvent pe fondul hipertensiunii arteriale netratate. "În timp, hipertensiunea destructureaza peretele arterial şi, la un moment dat, după un chef plăcut sau o masă copioasă (cum se întâmpla la romani de Sfintele Sărbători), după un efort fizic sau un stres psihic - un puseu de tensiune rupe vasul şi apare hemoragia cerebrală", spune prof. Dr. Stefanache.

Aceasta se manifesta printr-o durere bruscă de cap, o vărsătura şi pierderea conştientei - comă. Dacă pacientul supravieţuieşte acestei drame, vechea"apoplexie cerebrală", la revenirea stării de conştienta prezintă o paralizie a unei jumătăţi de cap - hemiplegie. Dacă paralizia interesează membrele drepte (la un dreptaci), bolnavul poate avea şi grave tulburări de vorbire - afazie.

 

Cum diferenţiem un atac ischemic tranzitor de un infarct cerebral

 

Dacă simptomele de mai sus durează un interval de timp, de secunde, până la o oră şi se remit, atunci înseamnă că avem de a face cu AIT. Dacă ele durează peste o oră, zile, înseamnă că s-a produs un atac ischemic constituit, probabil un infarct cerebral.

"Oricum, la primele simptome de acest fel, în special la un pacient vârstnic, cu o boală de inimă sau hipertensiune arteriala, prezentarea la medic este obligatorie", subliniază prof. Dr. Felicia Stefanache.

"Timp pierdut înseamnă creier pierdut"

Astăzi AVC nu trebuie să mai fie considerat o boală inevitabila şi netratabila. Bolnavul trebuie să se prezinte la spital imediat ce au apărut semnele clinice ale bolii, fără a mai temporiza lucrurile.

"Dacă bolnavul sau familia aşteaptă câteva ore până se hotărăşte să caute mai întâi medicul de familie, să ia trimitere etc, şansele de revenire sau de supravieţuire a bolnavului se diminuează foarte mult. Deşi poate fi vorba de doar câteva ore, acestea înseamnă de fapt timp în care leziunile cerebrale devin ireversibile. Practic, timp pierdut înseamnă creier pierdut", avertizează prof. Stefanache.

Factorii de risc în AVC

* După 50 de ani, riscul de a suferi AVC se triplează

AVC sint boli care trebuie cunoscute sub toate aspectele: cauze, factori care favorizează apariţia, manifestări clinice şi măsuri terapeutice. Şi asta pentru că ele reprezintă a treia cauza de mortalitate, după bolile cardiace şi cancere.

"Trebuie cunoscut faptul că AVC este de obicei "pregătit" pe parcursul multor ani. Şi aceasta cu ajutorul aşa-numiţilor factori de risc "cardio-cerebro-vasculari". O parte dintre aceştia fac parte din aşa- numita categorie de factori "nemodificabili". Este vorba de vârstă, sex, rasa, antecedente familiale etc. Vârstă este factorul de risc cel mai puternic. Riscul de AVC se dublează sau se triplează la fiecare decadă peste 50 de ani", atenţionează prof. Dr. Felicia Stefanache.

* Stresul, fumatul, alimentaţia nesănătoasă - factori de risc "modificabili"

Tocmai de aceea, spun specialiştii, trebuie să acţionăm asupra factorilor de risc "modificabili". Adică, mai exact, asupra stilului de viaţă. "Stresul, fumatul, alimentaţia nesănătoasa, cu exces de grăsimi, dulciuri, aditivi alimentări, lipsa exerciţiului fizic îşi vor spune într-o bună zi cuvântul. De asemenea, controlul periodic al tensiunii arteriale şi tratamentul corect al hipertensiunii arteriale fac parte din măsurile elementare de preventie a unui asemenea accident. Asta pentru ca hipertensiunea, pe de o parte, prin ea însăşi, poate induce unele tipuri de AVC ischemice. Iar pe de altă parte, favorizează instalarea aterosclerozei", spune prof. Dr. Stefanache.

Cum se manifesta un AVC

* Scăderea bruscă a forţei unui membru.

* Amorţeli brusc instalate într-o jumătate a fetei sau a membrelor Bolnavul amorţeşte şi nu simte nimic din ce atinge cu mâna sau piciorul, sau pur şi simplu nu mai simte jumătate de corp.

* Tulburări de vorbire, în exprimare sau înţelegere - la un moment dat, bolnavul nu mai poate vorbi. Sau nu mai înţelege ce i se spune, sau nici una, nici alta.

* Tulburări de vedere brusc instalate la un ochi, la ambii sau amputarea unei jumătăţi de câmp vizual. Uneori, bolnavul se trezeşte ca pentru câteva secunde, unu - două minute sau mai mult, nu mai vede nimic cu un ochi. Acest fenomen se poate repetă în cursul unei zile.

* Tulburări de echilibru în special asociate cu ameţeli.

* Tulburări de înghiţire, cu stingerea vocii şi sughiţ, de asemenea, brusc instalate.

Cum se stabileşte diagnosticul în AVC

Examinarea clinica de către un specialist este obligatorie. Astăzi a devenit obligatorie pentru precizarea diagnosticului - examinarea imagistica - computer tomografia. Aceasta va stabili diagnosticul de AVC şi va diferenţia un AVC ischemic de unul hemoragic.

Recomandarea de explorare CT trebuie făcută doar de specialistul neurolog, căci manifestările clinice de care vorbeam pot avea multe alte cauze - nu numai de AVC. După precizarea diagnosticului de AVC, trebuie făcute alte analize de laborator, ECG, echocardiografie, echografie Doppler etc, pentru a preciza exact cauza şi mecanismul producerii accidentului.

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.