Social • Ce este boala ulceroasă?

Ulcerul este o excavaţie (un crater) la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale (prima porţiune a intestinului). Boala ulceroasă se întâlneşte la orice vârstă, dar incidenţa maximă este la tineri.

 

Care sunt cauzele ulcerului?

 

Stomacul secretă acid clorhidric şi pepsină. În acelaşi timp, există mecanisme de apărare ale mucoasei împotriva agresiunii acide. Ulcerul apare printr-un dezechilibru între agresiunea acidă şi bariera antiacidă (nu există ulcer fără acid!). Implicaţi în apariţia ulcerului sunt: acidul clorhidric, refluxul conţinutului duodenal în stomac, alcoolul, fumatul, stresul, unele medicamente (antiinflamatoare de tipul aspirinei, diclofenacului, ketoprofenului, indometacinului, prednisonului).

În 1983 a fost descrisă bacteria Helicobacter pylori, care a fost incriminată drept factor etiologic al ulcerului.

 

Când apare ulcerul?

 

Periodicitatea ulcerului constă în alternarea perioadelor lipsite de durere cu faze dureroase. Perioadele ulceroase au de obicei caracter sezonier, fiind accentuate primăvara şi toamna. Riscul de a dezvolta boala ulceroasă este de 2,5 ori mai mare la rudele de gradul I ale ulceroşilor.

 

Cum pot bănui că am ulcer?

 

Trebuie precizat faptul că nu orice durere abdominală sugerează ulcer. Discuţia cu bolnavul constituie elementul esenţial în stabilirea diagnosticului. Durerea ulceroasă are caractere tipice. Localizarea durerii este de obicei epigastrică (în „coşul pieptului”); este de intensitate variabilă, de la arsură la torsiune. Una dintre caracteristicile importante este ritmicitatea durerii sau relaţia cu alimentaţia (cunoscută drept „mica periodicitate”). Cu cât ulcerul este situat mai aproape de esofag, cu atât durerea apare mai precoce după masă: în cazul ulcerului gastric, durerea apare după 30-60 de minute de la ingestia de alimente; în cazul ulcerului duodenal la 4-5 ore postprandial – în acest caz durerea îmbracă aspect de „foame dureroasă” şi apare cel mai frecvent noaptea, trezind pacientul din somn; acesta relatează ameliorarea după ingestia de alimente. Durerea din ulcerul duodenal, spre deosebire de cea din gastrită, de exemplu, este singura durere abdominală care se ameliorează după ingestia de alimente, astfel bolnavul poate să îşi pună singur diagnosticul! Durerile nu apar dimineaţa la trezire.

Alte simptome sunt: vărsăturile (pot calma durerea, de aceea sunt provocate uneori voluntar de către bolnav) pirozisul, eructaţiile, greţurile, constipaţia. Pofta de mâncare este menţinută sau chiar crescută.

 

Cum se poate confirma ulcerul?

 

1) Examen radiologic cu bariu (sensibilitate de 90 %) – având ca semn caracteristic nişa, care variază de la câţiva mm la câţiva cm);

2) Endoscopia digestivă superioară – permiţând prelevarea de biopsii, are avantajul confirmării caracterului benign sau malign în cazul ulcerului gastric.

 

Se poate ulcerul complica?

 

Cea mai frecvenţă complicaţie a ulcerului gastric sau duodenal este hemoragia digestivă care se poate manifesta ca o sângerare masivă: hematemeza (vărsătura cu aspect de „zaţ de cafea” sau sânge proaspăt) şi melena (scaun „negru ca păcura”) care pot pune în pericol viaţa bolnavului; este foarte important ca medicul să instruiască bolnavul ulceros să se prezinte de urgenţă la spital în cazul apariţiei melenei. O altă complicaţie este perforaţia, care generează peritonita acută şi reprezintă o urgenţă chirurgicală; pacientul resimte o durere epigastrică violentă, cu debut brusc, agravată de orice mişcare, inclusiv de respiraţie. Stenoza pilorică (a orificiului dintre stomac şi duoden) este caracterizată prin vărsături abundente (alimente consumate înainte cu 1-2 zile), scădere în greutate, deshidratare.

 

Cum se tratează ulcerul?

 

• Măsuri igieno-dietetice care privesc comportamentul alimentar şi dieta.

 

Pacientul cu ulcer trebuie să evite mesele abundente, recomandându-se prânzuri reduse cantitativ şi frecvente (5-6/zi). Alimentaţia ulcerosului trebuie să fie completă, bogată în toate principiile alimentare, cu evitarea consumului de alimente sau băuturi care cresc aciditatea gastrică (tot ce e acru e şi acid!): supa de carne, condimente, citrice, roşii, ceapă, băuturi carbogazoase, precum şi dulciurile concentrate consumate pe stomacul gol. În general, s-a renunţat la listele de alimente recomandate sau interzise, bolnavul fiind sfătuit doar să evite mâncărurile care nu-i priesc.

Se recomanda excluderea fumatului şi a consumului de alcool!

 

• Măsuri medicamentoase:

 

a) medicamente care scad secreţia acidă: de tipul inhibitorilor H2 (Famotidina, Nizatidina) sau inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Pantoprazol);

b) medicamente care tamponează aciditatea – „pansamente gastrice” de tipul Dicarbocalm, Maalox;

c) tratament antibiotic de eradicare a Helicobacter pylori (tripla asociere: Clarithromicină + Amoxicilină, timp de 7-10 zile, în asociere cu Omeprazol timp de 4 săptămâni).

 

Medicul de familie are obligaţia de a atrage atenţia pacienţilor că medicamentele antiinflamatorii (aspirină, indometacin, diclofenac, ketoprofen) pot determina apariţia ulcerului, îl pot agrava sau pot provoca hemoragii masive)!

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.