Social • Cine limbă lungă are… ministru ajunge!
Într-o perioadă în care dictatura de dreapta se lăfăia pe meleagurile românești, exista o vorbă care avertiza oficial pe toți amatorii că „cine limbă lungă are, cinci ani va săpa la sare”. Timpul a trecut, iar acum, când o altă dictatură de dreapta își rânjește colții cariați, vechea vorbă s-a modificat, în concordanță cu actualitatea, menționând că acum lungimea limbii te face ministru…
După prestații extenuante pe lângă diverse personagii în atâtea și atâtea ocazii, după gudurări la congrese, comitete și comiții pe lângă doamna Udrea și alte ființe care contează în conducerea partidului băsist numărul unu, după ce cotroceanul Lăzăroiu a fost, în cele din urmă, mazilit, a reușit și doamna Sulfina Barbu să-și vadă realizată pohta ce-a pohtit, jurând iarăși pe Biblie textul acela cu care oricare ministru actual a început să mintă nația română.
Multilateral pregătită profesional, după ce s-a manifestat ca ministru al Mediului, perioadă în care gurile rele zic că a-nceput să se țină scai și prosperitatea de doamna ministru – chiar și după plecarea de pe fotoliul guvernamental, căci orice om prevăzător știe că se face iarna car și vara sanie –, o regăsim acum pe doamna inginer în geologie și geofizică, în funcția de ministru al Muncii… N-a prea apucat încă doamna Sulfina Barbu să își dea dovada măiestriei în managementul ministerului Muncii, dar, stând pe același scaun, se pare că a fost contaminată de limbarița de care era stăpânit predecesorul său, Sebastian Lăzăroiu, pe care nimeni nu l-a cunoscut ca ministru pe la Muncă (asta e: domnul Lăzăroiu și munca par două noțiuni nemiscibile), ci ca pe un cărător de palavre al Cotrocenilor și ca tată al Albei ca Zăpada din politica dâmbovițeană.
Astfel, doamna Sulfina Barbu nu reușește să spună ce a făcut bun sau bine pentru prosperitatea românului de rând din scaunul pe care momentan îl ocupă, dar asta n-a împiedicat-o să declare că premierul Emil Boc este mai bun decât cel al Greciei sau Italiei, deoarece a avut curajul să impună măsuri de austeritate, în ciuda sacrificiului politic făcut! Nu știm însă, dar e de bănuit că Boc este chiar mai bun decât Berlusconi și Papandreou puși grămadă, atâta vreme cât premierul Italiei și cel al Greciei au trecut prin criză fără ca să fie afectat prea tare nivelul de trai al cetățeanului de rând ori viața întreprinderilor economice din cele două țări, pe când românului abia i-a mai rămas un pic de suflet în oase. În plus: ce nu vrea să priceapă niciun racordat la neuronul portocaliu și nici doamna Barbu nu dă semn că ar înțelege este faptul că austeritate înseamnă când, de la 2000 de euro salariu, te restrângi la 1900, sau chiar 1800, ori renunți la al paișpelea salariu din doișpe, când, din ce ai, renunți la o părticică pentru a trece un hop național, în vreme ce luarea cu japca de către stat a peste 50% din 250-300 de euro, înseamnă nu austeritate, ci genocid!
După cum tot lăudătoarea celebrului premier care conduce o țară cu o încredere națională ajunsă să constea dintr-o singură cifră, și aceea din ce în ce mai aproape de 0, nu reușește să iasă mintal din directiva prezidențială prin care pensionarii sunt declarați niște asistați social.
Doamna Sulfina Barbu mai consideră că demisiile depuse sau deja anunţate ale lui Berlusconi şi Papandreou reprezintă o dovadă a faptului că, atunci când eşti populist şi nu vrei să vezi că realităţile îți impun nişte măsuri pe care trebuie să le susţii, pleci din politică. În schimb, ce chiar nu vrea să vadă sub nicio formă doamna ministru este că, tot după logica domniei-sale, guvernul din care face parte, cu Boc în frunte și precedat multișor de însuși Băsescu, nu numai că de multă vreme ar fi trebuit să plece din politică, ci ar fi trebuit să plece chiar din țară, într-un binemeritat autoexil, ca „recompensă” pentru „trăitul bine” în care se lăfăie nația română, ajunsă bogată-n sărăcie, frig, boli și deznădejdi până-n gât! Dar, în democrația noastră originală, câtă o mai fi, dacă faci genocid mai vrei un mandat și te consideri îndreptățit să te eternizezi la putere, dacă ești incompetent ajungi în fruntea organismelor publice importante, dacă ești corupt te așteaptă „fruncea” administrației publice locale, dacă ai limba lungă și dulce, ajungi ministru…
Social Bookmarking












Legaturi (NE)primejdioase