Social • Cireşele – leacul dulce

Cireşele nu sunt doar un delicios desert râvnit de oricine, ci şi remedii cunoscute din vechime. Încercăm să redăm mai jos câteva moduri de folosire a cireşelor în diverse tratamente empirice, care au avut succes în diferite cazuri de îmbolnăviri.

Denumire: Cerasus vulgaris sau Cerasus avium din Familia Rosaceae. În popor se mai numeşte cerăş pădureţ, cerăş păsăresc, cireş păsăresc, cireş sălbatec, ciureş, mălin, mălin păsăresc, mocru sau vâscuşoară.

Descriere: Cireşul este un arbore indigen întâlnit de la câmpie până în etajul montan. El prezintă o rădăcină ancorată puternic în sol, tulpină dreaptă, înaltă până la 20 m, cu scoarţa netedă ce se exfoliază în fâşii circulare. Lemnul de cireş are culoare brun-roşiatică sau galben-închis. Frunzele sunt mari, oblong-ovate şi aspre. Florile sunt albe, lung pedunculate, dispuse câte 3-6 în fascicule şi înfloresc în lunile aprilie-mai. Fructele sunt drupe globuloase. Cele cultivate au culoare roşie-negricioasă şi gust dulce, iar cele sălbatice au culoare de la galbene până la roşii negricioase şi au gust amar. Cireşul are longevitate de 100 ani în stare sălbatică şi 25-40 ani în soiurile cultivate.

În tradiţia populară ceaiul din cozi de cireş se lua neîndulcit contra tusei, durerilor de stomac şi pentru alinarea durerilor de şale. Cozile de cireşe se folosesc aproape peste tot pentru bolile de rinichi. Unii le fierb împreună cu sâmburii şi beau din decoct câte 1 ceaşcă. Alţii le fierb cu mătase de porumb, coada calului şi jneapăn şi le iau contra durerilor de rinichi, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale.

Cleiul de cireş se punea pe tăieturi ca să oprească sângele şi să le vindece, iar fiert se lua contra tusei. Zeama de cireşe fierte şi coaja de cireş amar se folosea în boli femeieşti.

Compoziţia chimică: Fructele conţin vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, caroten, minerale (fier, calciu, fosfor, clor, sulf, magneziu, potasiu), oligoelemente (zinc, cupru, mangan, cobalt) şi zahăr sub formă de levuloz ă care poate fi asimilat şi de către diabetici. Cozile de cireşe conţin săruri de potasiu,  taninuri de natură catenică şi flavonoizi.

Proprietăţile vindecătoare ale cireşelor: Fructele de cireş sunt recomandate a fi consumate de către diabetici sau de către cei care doresc să slăbească, pentru că au calitatea de a „amăgi” foamea, dar totodată remineralizează organismul. Cireşele sunt energizante fizice şi psihice, au calitatea de a întări imunitatea corpului şi ajută la detoxifierea organismului. De asemenea ele au proprietăţi antiinfecţioase, sedative, reglatoare a funcţiilor stomacului şi ficatului, laxative, antireumatismale şi antiartritice.

Se crede că cei care consumă zilnic timp de o lună de zile suc de cireşe sau cireşe în cantitate mai mare întineresc, lucru adevărat luând în calcul că substanţele ce intră în compoziţia cireşelor ajută la regenerarea şi întinerirea celulelor.

Consumul de cireşe sau de ceai de cireşe se indică în următoarele afecţiuni: afecţiuni biliare sau renale, afecţiuni catarale ale tractului urinar, artrite, astenie fizică şi psihică, ateroscleroză, boli de ficat, bătrâneţe, boli psihice, boli nervoase, boli renale, cancer, cistite, colite de fermentaţie, colesterol în exces, constipaţie, crize migrenoase, demineralizare, depresii, diaree, dismenoree, fermentaţii intestinale, gută, hepatită, hipertensiune, întârzierea creşterii la copii, litiaze de orice localizare, migrene, nefropatii, obezitate, pielite, pielonefrită, pletoră, prevenirea bătrâneţii, reumatism, senectute, stări de slăbire a imunităţii sau varice.

Cum se pot folosi cireşele?

Pentru tratament în toate bolile de mai sus se pot folosi fructele consumate ca atare. Vă recomandăm să urmaţi o cură de dezintoxicare care durează 3 săptămâni şi care este cea mai bună cură ce înlesneşte eliminarea deşeurilor din organism şi a toxinelor. Cura se începe dimineaţa pe stomacul gol cu o doză minimă de 100g. Se creşte progresiv doza pentru a ajunge la sfârşitul celei de a 3-a săptămâni la 500g. De la doza de 300g se împarte cantitatea în 3 reprize până la prânz şi nu se consumă nici un alt aliment. În timpul curei nu este recomandat abuzul de grăsimi animale, zahăr rafinat sau alcool. Prânzurile şi cinele uşoare vor fi binevenite pentru ca această terapie naturistă să aibă efectele scontate.

O altă cură ce poate fi urmată este cura exclusivă cu cireşe care durează 3-4 zile, perioadă în care se mănâncă doar cireşe, între 2-3 kg pe zi. Fiind o cură exclusivă este important ca la începutul ei să avem o anumită prudenţă, crescând progresiv cantitatea de cireşe consumată pentru a nu risca anumite tulburări digestive. Motivul este uşor de înţeles: un organism obişnuit de multă vreme cu un dezechilibru alimentar poate reacţiona violent la un nou mod de viaţă în alimentaţie. Această cură de cireşe se recomandă hepaticilor (cărora le reglează funcţionarea ficatului), persoanelor demineralizate, celor cu afecţiuni biliare, celor cu stări avansate de oboseală, anemicilor, copiilor cu deficienţă de creştere şi celor cu afecţiuni nervoase (datorită efectului sedativ al cireşelor).

Fructele se pot şi usca pentru a fi folosite iarna pentru ceai. În acest caz se va pune o lingură de cireşe uscate la 250 ml şi se fierb timp de 10 minute. Se pot consuma 2-3 căni pe zi. Acest ceai este foarte util în special celor care doresc să slăbească, dar şi la o serie din afecţiunile de mai sus (colită de fermentaţie, afecţiuni biliare şi urinare, ateroscleroză).

Cireşele mai pot fi folosite sub forma unui plasture cu o cireaşă strivită pe frunte pentru calmarea migrenelor. De asemenea se mai folosesc măşti cu cireşe zdrobite pentru întreţinerea tenului. O mână de cireşe curăţite de sâmburi se dau prin mixer. Se aplică pasta obţinută pe faţă se lasă 20 minute, apoi se spală cu apă călduţă minerală. Pentru tratarea hepatitelor sau pentru dezintoxicare se foloseşte suc proaspăt de cireşe câte 200 ml de 3 ori pe zi. Se mai pot folosi compotul, siropul sau dulceaţa de cireşe pentru tratarea dispepsiilor.

Uleiul extras din sâmburii de cireşe este foarte util în algiile reumatismale şi dispariţia petelor sau negilor. Pentru tratarea colicilor abdominale se consumă de mai multe ori pe zi miez de cireşe (câte 3-5 o dată). Pentru vindecarea cancerului se zice că este bine să se consume zilnic 5-7 sâmburi de cireşe deoarece ei conţin o substanţă anticancerigenă. Pentru viermii intestinali se pun 40-50 miezuri de cireşe în oţet de vin, cât să îi acopere de un deget. Se lasă să se umfle două zile. Se mănâncă 1-3 miezuri de 4-5 ori pe zi. Tratamentul durează două săptămâni, apoi se face pauză de o săptămână, apoi se repetă.

Ceaiul din cozi de cireşe este şi el foarte bun. Pentru gripă se lasă la macerat 50 g cozi de cireşe la 1 litru de apă 12 ore. Se fierbe apoi 10 minute, se acoperă 10 minute, apoi se strecoară. Se bea în 4 reprize pe zi. Pentru colici nefritice se fierb 50 g cozi la litru de apă. Se bea 1 cană înainte de fiecare masă. Pentru afecţiunile renale, litiaze sau diaree se fierb 2 linguriţe de cozi de cireşe mărunţite se fierb timp de 15 minute în 250 ml apă. Se consumă 3 căni pe zi.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta