Social • Constipaţia

Constipaţia reprezintă o evacuare întârziată a conţinutului intestinului gros (peste 48 de ore) însoţită de un sindrom coprologic caracterizat prin cantitate redusă şi consistenţă crescută a materiilor fecale şi digestie completă.

Dischezia sau constipaţia rectală este termenul care se foloseşte în situaţia când exista o întârziere în evacuarea materiilor fecale din rect, tranzitul din restul intestinului gros fiind normal.

 

Simptomele şi semnele manifestate de pacient cuprind: senzaţie de plenitudine abdominală, uneori pe topografia colonului, greţuri, vărsături alimentare, diminuarea apetitului, eructaţii, pirozis, flatulenţa.

 

Constipaţia este un simptom nu o boală în sine. Aproape toate persoanele au experimentat episoade de constipaţie, datorată unei diete neadecvate. Majoritatea constipaţiilor sunt temporare şi nu ridică probleme serioase.

 

Constipaţia acută sau subacută la persoanele în vârstă necesită investigaţii suplimentare pentru o eventuală leziune colonică obstruantă.

La copii constipaţia este definită ca scaune dure care determină disconfort şi este cel mai adesea cauzată de lipsa fibrelor dietare. Constipaţia cronică poate contribui la declanşarea infecţiilor urinare şi enurezisului (urinare în pat).

Constipaţia uşoară poate fi tratată prin creşterea cantităţii de fibre în dietă şi asigurarea unei hidratări eficiente. Modificarea stilului de viaţă este important. Aşezarea pe toaletă de 5-10 minute după masă ajută la relaxarea tractului digestiv şi formarea unei rutine de defecare cu care corpul se obişnuieşte.

Dacă constipaţia nu se rezolvă prin dietă se poate recurge la medicamente care cresc peristaltismul colonic şi înmoaie scaunul. Clismele pot fi o soluţie pentru constipaţia severă.

 

Patogenie

 

Constipaţia este clasificată în două categorii: cea habituală şi cea simptomatică.

Constipaţia habituală, primitivă se datorează unei tulburări funcţionale motorii a colonului (mişcări propulsive ineficiente) la care se adaugă tulburări în actul defecaţiei (inhibiţie voită sau reflexă a defecaţiei), sedentarismul, dieta săracă în fibre alimentare, condiţii de igienă.

Este frecventă mai ales la femei.

Condiţia simptomatică se instalează în cursul a numeroase afecţiuni.

Lipsa fibrelor vegetale în dietă este cea mai frecvenţă cauza a constipaţiei, alături de alimente grase cum ar fi ouăle, carnea şi brânza. Fibrele insolubile şi solubile – sunt componenta nedigerabilă a fructelor, legumelor şi cerealelor. Fibrele solubile se dizolvă repede în apă şi dau o textură catifelată conţinutului intestinal. Fibrele insolubile trec prin intestin aproape neschimbate. Sunt recomandate 20-35 g de fibre pe zi. Copii şi adulţii consumă mult prea multe alimente rafinate şi procesate din care fibrele naturale au fost eliminate.

O hidratare suficientă poate evita instalarea constipaţiei. Lichidele cresc fluidele colonice făcând mişcările intestinale mai uşoare. Persoanele care suferă de constipaţie ar trebui să consume lichide în fiecare zi. Lichidele care conţin cafeină şi băuturile cola vor înrăutăţi simptomele prin deshidratare. Alcoolul este o altă băutură care determină deshidratarea.

Lipsa activităţii zilnice fizice poate conduce la constipaţie şi este mai frecventă la bătrâni.

Unele medicamente determină constipaţie, cum ar fi:

- analgezicele, narcoticele, antiacidele pe bază de aluminiu şi calciu

- blocantele canalelor de calciu

- medicamentele antiparkinsoniene, antispasmodicele

- antidepresive, suplimentele de fier, diureticele, anticonvulsivantele.

Modificări în rutina zilnică. În timpul sarcinii femeile pot fi constipate datorită schimbărilor hormonale sau prin compresia uterină pe intestine. Persoanele în vârstă pot afecta mişcările intestinale prin încetinirea metabolismului prin activitate intestinala scăzută şi hipotonie musculară.

Abuzul de laxative. Există mitul că o persoană trebuie să defecheze minim o dată pe zi, de aceea din proprie iniţiativă unele persoane utilizează laxative, pe măsură ce perioada de consum crește doza necesară de laxative pentru a fi eficientă creşte, iar corpul se bazează pe acestea ieşind din normalitate.

Inhibarea voită a defecaţiei. Unele persoane nu doresc să folosească toaletele din afara căminelor lor iar atunci când corpul le semnalizează necesitatea defecaţiei aceştia se abţin, obişnuind organismul cu defecarea la perioade lungi de timp.

 

Cauze

 

Constipaţia simptomatică se instalează în cursul unor afecţiuni:

- afecţiuni ano-rectale: fisuri anale, stenoza anală, prolaps, abces perianal, rectocel, tumori

- afecţiuni colonice: sindrom de intestin iritabil, diverticuloză, tumori, stricturi, boală Crohn, rectocolită ulcero-hemoragică, ischemie colonică, tuberculoză, hernii, volvulus

- cauze pelvine: sarcină, postpartum, tumori uterine, ovariene, endometrioză

- boli neuromusculare: boala Hirschprung, neuropatie autonomă, boala Chagas, pseudo-obstrucția intestinală, accident vascular cerebral, tumori cerebrale, tabes, scleroza multiplă, Parkinson, dermatomiozită, LES

- boli metabolice: diabet, uremie, hipercalcemie, hipotiroidism, feocrocitom

- boli psihice: depresie, anorexie nervoasă.

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.