Social • Consultanţii fiscali: Controlul averilor marilor bogaţi ai României are şanse mici de reuşită. Ce spune Fiscul?

Controlul marilor bogaţi ai României, anunţat de Guvern şi susţinut de premierul Emil Boc, are şanse foarte mici de reuşită şi va fi un instrument de presiune şi de abuz pentru acei contribuabili care nu sunt „prietenii Fiscului", au declarat pentru incont.ro consultanţii fiscali.

 

Fiscul anunţă demararea în trombă a unui raid printre îmbogăţiţii României ca să vadă cine a făcut bani legal şi cine nu, şeful statului vorbeşte despre modificarea Constituţiei şi spune că averile ilegale ar trebui să fie confiscate. Dar câte dintre intenţiile autorităţilor se pot transforma şi în bani la buget?

Controlul are toate şansele să se transforme fie într-un „instrument de pedepsire a celor neascultători, ceea ce aduce abuzuri", fie este „doar un praf în ochii FMI-ului" şi nu va merge mai departe de atât, a declarat Gabriel Sincu, partener în cadrul firmei de consultanţă fiscală Mazars România.

„Controlul bogaţilor şi pedepsirea celor cu averi obţinute ilicit este o idee frumoasă şi se vorbeşte despre ea de mai multe luni încoace, dar, de fapt, este mult zgomot pentru nimic", a spus Gabriel Sincu.

Consultantul fiscal crede că dat fiind că faptele de evaziune fiscală se prescriu într-un termen de zece ani, mulţi bogaţi se pot folosi de acesta prevedere şi să spună că banii pe care nu-i pot declara sunt făcuţi cu peste 10 ani în urma din cine ştie ce afacere.

„Singura soluţie este să-i pui pe toţi să dea declaraţii cu averea lor actuală şi să fie o lege pe care o poţi aplica de acum înainte. E ca şi cum ai încerca să urmăreşti, cum spun americanii, „a moving target" şi nu ai cum. Dacă ai o declaraţie de acum, poţi să mergi mai târziu şi să întrebi: Dar banii ăştia făcuţi între timp de unde îi ai?", a mai explicat Gabriel Sincu.

La rândul său, Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate şi fondatorul casei de avocatură Biriş Goran, a declarat pentru incont.ro ca „doar cine nu este prieten cu Fiscul riscă să o păţească".

„Aşa cum este scrisă legea şi aşa cum sunt normele de aplicare, ea a fost subminata din interior adică Fiscul a decis să o facă greu de aplicat pentru Fisc", a explicat Biriş.

„Acest control indirect prin care inspectorii fiscali compara ce ai cheltuit cu ce ai încasat se loveşte de o mare problemă: omul în cauza poate răspunde liniştit ca diferenţa a venit din rezerve. Soluţia ar fi să-l pui să facă acum o declaraţie de patrimoniu şi să-l controlezi mai târziu în baza ei", a subliniat avocatul.

De altfel, mai mulţi consultanţi fiscali apreciază că impozitarea persoanelor cu venituri mari ar reprezenta o amnistie fiscală indirectă, fiind o metodă de a atrage bani la buget prin impunerea la plată a unui impozit pe anumite sume ce reprezintă venituri nedeclarate din trecut şi care nu pot fi dovedite.

 

Ce spune Fiscul?

 

Oficiali din cadrul Fiscului au declarat pentru incont.ro sub protecţia anonimatului ca un control la un mare om de afaceri poate dura şi un an de zile şi ca lipsa de personal, mai ales cu ultimele restructurări, care tocmai au început, îşi va spune şi ea cuvântul.

„Nici inspectorii nu sunt foarte bine pregătiţi să se lupte cu marii evazioniști, dar să sperăm că vor reuşi măcar ceva. În plus, va dura destul de mult să facem toate verificările întrucât nu exista un sistem informatic centralizat ca să putem verifica proprietăţile", au mai spus aceştia.

De altfel, un raport recent al FMI exprima tocmai astfel de îngrijorări., Aspectele legate de structura şi schemă de personal trebuie soluţionate într-un viitor rezonabil, astfel controlul persoanelor fizice cu averi mari şi implementarea metodelor de control indirect ar putea fi amânate până după perioada dorită, 2011-2012", se mai arăta în raportul FMI.

O echipă de experţi ai FMI au efectuat, în perioada 7-20 aprilie, o misiune tehnica la sediul ANAF, pentru a acorda asistenţă în legătură cu metodele indirecte de control şi creşterea gradului de conformare în rândul persoanelor fizice cu venituri sau averi mari.

 

Cum se schimbă Constituţia?

 

Modificarea Constituţiei îi va obliga pe romani să demonstreze cum şi-au dobândit averile, fie că e vorba de case, maşini sau orice alt bun de natura patrimoniala. Până acum, statul era cel obligat să probeze dacă averile sunt ilicite.

Preşedintele Traian Băsescu spune că „eram unici în Europa" prin existenţa prevederii din Constituţie, prin care „caracterul licit al averii se prezuma".

În proiectul noii Constituţii, prezentat miercuri de Băsescu, sintagma a dispărut.

„A fost paravanul sub care, deşi s-a ştiut de anumite averi dobândite ilegal, acestea nu s-au putut confisca, iar statul nu şi-a putut recupera paguba", a explicat preşedintele.

 

Ce poate controla Fiscul?

 

De exemplu, consultanţii fiscali spun că autorităţile pot verifica toate conturile de la bănci pe care le are o persoană atât în România, cât şi în străinătate fără să aibă o decizie judecătorească şi, cel puţin teoretic, fără să încalce vreun secret bancar.

Dar mai departe, consultanţii se întreabă (retoric) de ce Fiscul nu a făcut nimic până acum şi de ce nu prins niciun peşte mare.

 

Ce se întâmplă?

 

Guvernul a autorizat, miercuri, înfiinţarea în cadrul Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală (ANAF) a departamentului care va verifică persoanele cu mari averi, a anunţat ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

Executivul a decis, la finele anului trecut, că persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori.

Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, a susţinut atunci că acţiunile de control în cazul marilor averi în scopul impozitării vor fi declanşate pentru 200-300 de persoane, în principal patroni foarte bogaţi care în ultimii ani au omis deliberat să înregistreze veniturile pe firmă, sustrăgându-se de la plată impozitelor.

În luna februarie, Blejnar, a declarat că un control major al averilor mari va avea loc în a doua jumătate a anului viitor, dar nu a exclus ca şi în acest an să fie efectuate verificări.

Normele metodologice de aplicare a procedurii de utilizare a metodelor indirecte de control stabilesc ca Fiscul va verifică, într-o primă etapă, persoanele cu venituri mari fără să le notifice, iar pe perioada controlului poate solicita terţilor, inclusiv plătitorilor de venit sau oricăror autorităţi sau instituţii publice, informaţii sau documente pentru stabilirea situaţiei fiscale reale.

Verificarea persoanelor cu venituri mari se va efectua în mai multe etape, care vor determina în final starea de fapt fiscală reală, în funcţie de care se va stabili dacă se poate dovedi provenienţa veniturilor şi dacă se va aplica impozit.

Într-o primă etapă, organele fiscale vor efectua o analiză pentru a stabili riscul probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor instituţii sau autorităţi publice.

Selectarea persoanelor fizice care vor fi verificate se va realiza din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare.

În cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizica, calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de aceasta sau de plătitorii de venit, organul fiscal comunica avizul de verificare persoanei fizice ce a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare.

În funcţie de datele colectate, organele fiscale pot înceta verificarea sau pot trece în etapa următoare de verificare fiscală, care presupune un control mai amănunţit al tuturor documentelor disponibile şi în care pot fi solicitate şi terţe persoane pentru a da declaraţii.

Pentru stabilirea bazei impozabile, organele fiscale vor folosi metode indirecte, respectiv cea a sursei şi cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie şi a patrimoniului.

Metoda sursei şi cheltuirii fondului consta în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată. Metoda se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat.

Metoda fluxurilor de trezorerie consta în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora.

Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizica verificată, analizând creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.