Social • Fãt-Frumos cu palo?u’ gros...

Declaraþia de presã a preºedintelui României, Traian Bãsescu, susþinutã sâmbãtã, 22 octombrie, la Aeroportul Internaþional Henri Coandã, înaintea plecãrii la lucrãrile Consiliului European de toamnã, de la Bruxelles, s-a dorit a fi una de o gravitate ieºitã din comun, gravitate datã de temele ce urmau a fi discutate între vârfurile politice europene. Da, ar fi putut ca sã fie niºte probleme grave, cu care þara noastrã se confruntã în aceastã perioadã, ºi ar fi fost bine ca acestea sã fie discutate, dar s-a rezumat, în realitate, la Bruxelles, doar sã chi?ãie ceva despre atitudinea Olandei, de n-au înþeles nici mãcar reprezentanþii Þãrilor de Jos ce-a zis reprezentantul duplicitarismului românesc! În vreme ce, pe aeroport, când încã n-apucase sã-ºi ia vitezã din þarã, Traian Bãsescu se rãþoia în faþa camerelor de luat vederi ca la niºte slugi invizibile, la Bruxelles doar premierul Olandei ce i-a mai dat bunã ziua, fiind un flãcãu binecrescut, ceilalþi uitând, ca de obicei, cã este ºi el prin preajmã – lucru atât de explicit vãzut în pozele de grup…

„România nu poate plãti la nesfârºit indeciziile liderilor europeni din zona euro”, enunþa, apãsat, Bãsescu pe aeroportul Henri Coandã, continuând, mai apoi, discursul despre „un mecanism care ne-ar asigura tuturor respectarea unor reguli interne, o transparenþã a acþiunii legatã de buget, de cheltuirea bugetului, de nivelul de taxe ºi aºa mai departe”, despre faptul cã „împrumuturile guverna-mentale cât ºi pentru împrumuturile zonei private au ajuns la un nivel deja inacceptabil”. Dacã vreþi sã ºtiþi, domnule Bãsescu, ce este ÎNTR-ADEVÃR inacceptabil, este sã vorbeºti despre indeciziile liderilor europeni, când tu te suceºti de la o zi la alta, când azi zici una ºi e valabilã nici 24 de ore, iar ciracii tãi îþi þin hangul bâ?âind amarnic din capete de parcã ar vrea sã ?i le smulgã! Sau sã vorbeºti despre respectarea regulilor interne ºi transparenþã bugetarã când tu însuþi calci în picioare nu doar reguli, ci însãºi Constituþia ºi legile acestei þãri, fiind un exemplu urmat de din ce în ce mai mulþi dintre cei pe care-i þii în braþe, la loc de cinste, împotriva voinþei po-porului român, care nu vã mai crediteazã nici mãcar cu un numãr cu douã cifre în sondaje! ªi nici pânã acum n-am înþeles de ce, oficial, se preferã varianta împrumuturilor masive de pe orice pieþe, în loc sã se punã mintea la contri-buþie ca sã se atragã bani din alte pãrþi. Sau tocmai treaba asta, cu mintea, o fi vreo problemã… Oricum: ce face actuala putere prin metoda lesnicioasã dar înrobitoare a împrumuturilor, ºi mai ales ce se întâmplã cu banii dupã ce intrã pe mâinile actualilor guvernanþi, cu mare lejeritate poate fi încadrat pânã ºi de cãtre un procuror sau judecãtor stagiar la „subminarea economiei naþionale”. În þara asta, în timpul mandatului lui Bãsescu s-au ruinat definitiv investiþii vechi de miliarde de lei noi, care ar putut sã porneascã motorul cel gripat al economiei. Bine cã au fost mai de folos þãrii terenurile de fotbal în pantã ºi patinoarele, telegondolele care duc de niciunde spre nicãieri, sãlile de sport ºi bazinele de înot închise imediat dupã inaugurare…

ªi a mai fãcut greºeala încã preºedintele Bãsescu sã vorbeascã despre ce este imoral în acþiunile liderilor þãrilor bogate din UE. Venind dinspre cel care ne dã cu tifla din viloiul din Mihãileanu, dinspre cel care a dijmuit din gros veniturile oamenilor aflaþi în neputinþã de a se apãra pânã unii chiar au fost împinºi spre sinucidere, dinspre cel care a reuºit sã determine situaþii ca acelea când au murit oameni în pragul spitalelor desfiinþate, dinspre cel pentru care legile nu sunt decât niºte amãrâte de hârtii taman bune de rãsucit dupã cum îi servesc intereselor lui, ºi doar a pronunþa mãcar cuvântul imoral este un lucru mai mult decât imoral!

„Va trebui sã discutãm despre simplificarea normelor legate de achiziþiile publice”, mai zicea Bãsescu, într-un soi de intervenþie cum a fãcut ºi în cazul de la Roºia Montanã, crezând cã tupeul va paraliza, dupã modelul „obraznicul mãnâncã praznicul”, minþile firoscoase ºi elegante ale europenilor. Corect! De ce sã ne mai întrebe cineva cum am dat noi purcoaie de bani lui Icsuneanu sau Ygrecãrescu? De ce sã se mai piardã timpul cu controalele, dupã aia? Cât mai simplu: se iau banii de la gura oamenilor, prin taxe, impozite, accize ºi toate dãrile imaginabile ºi neimaginabile din lume (cã pe noi, guvernanþii, nu ne duce capu’ sã atragem fonduri europene sau sã lucrãm în sistem de parteneriat stat-privat, sau oricare altã variantã de atragere de capital strãin sau intern, privat), se dau peºin cui trebuie, parandãrãtu’ merge mai iute, iar lucrãrile pot sã ºi staþioneze niþel, cã nu-i bai: vine inflaþia ºi renegociem preþu’ lucrãrii! Iar alþi bani, iar altã distracþie, iar alt parandãrãt – pãi cum sã nu tot vrei mecanisme simplificate???

E clar: Bãsescu s-a comutat pe poziþia „alegeri”! Cum nu mai merge cu minerii, mogulii, marea, sarea ºi celelalte rãsuflãturi anterioare, acum a luat modelul lui Ceauºescu, cãutându-ºi duºmani externi ºi puternici! Numai cã tehnica e riscantã, întrucât relaþia de cauzalitate aratã cã aceeaºi cauzã are acelaºi efect, iar la Târgoviºte nu mai sunt militarii de-altã-datã…

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta