Social • GEORGE BRĂILOIU, un gorjean cu inima cât drapelul naţional

În urmă cu 42 de ani, în Roşia-Jiu, vedea lumina zilei George Brăiloiu, fiul învăţătoarei din sat şi al profesorului de matematică, cel care urma să devină noua personalitate din spațiul business românesc al începutului de secol XXI.

Ulterior, George Brăiloiu, studentul la Drept din vremea revoluţiei din 1989, va deveni preşedintele firmei KDF Energy, dedicată din 2002 aducerii de noi surse de energie în locuinţe şi centre de afaceri, precum şi problemelor mediului, companie cu sedii importante în Bulgaria, Grecia şi, desigur, România, dar cu activităţi şi în Estonia, Letonia, Cipru si Lituania, fiind într-o continuă expansiune pe pieţele internaţionale.

Implicarea sa în domeniul bursier, conectarea cu oameni de top din lumea financiară precum şi faptul că a stat în Asia timp de trei ani, începând cu 2003, la care s-a adăugat pasiunea sa pentru yachting, l-au ajutat să îşi facă relaţii pretutindeni.

Exact conectarea cu oamenii de top l-au găsit pregătit şi determinat pe gorjeanul nostru să intre, în urma unei licitaţii la Paris, în posesia unor manuscrise ale lui Emil Cioran.

Printre cele 82 de loturi scoase la licitaţie la hotelul Drouot Richelieu din Paris, joi, 31 martie 2011, începând cu ora locală 14:15, s-au numărat: caiete manuscrise – „Tragicul cotidian”, „Adolescenta”, „Jansenismul”, „Pamflet şi pamfletar”, „Consideraţiuni asupra problemei cunoştinţei la Kant”, „Banalitate şi transfigurare”, „Cartea amăgirilor”, „Lacrimi şi sfinţi”, „Schimbarea la faţă a României” – numeroase cărţi poştale şi scrisori adresate părinţilor şi altor rude, o fotografie a lui Cioran reprezentat aşezat, semnată pe verso, diploma de Bacalaureat, datată 5 octombrie 1928, diploma de licenţă în filosofie şi litere, datată 23 iunie 1932, un carnet de student emis în Germania pentru anul școlar 1933 – 1934, cu fotografie şi semnătura, mai multe cărţi de identitate emise de autorităţile germane, un paşaport, eliberat la 15 septembrie 1934, un carnet de student emis în Franţa, abonamente de tren, fişe de lectură, un permis pentru bibliotecă şi multe altele.

Printre cele mai scumpe dintre aceste loturi se numără manuscrisul intitulat „Îndreptar pătimaş”, datat 12 martie 1940, evaluat de experţi la o suma între opt mii şi zece mii de euro, dar şi câteva manuscrise evaluate la sume între patru mii şi cinci mii de euro, precum „Max Stirner”, nedatat (aproximativ 1929 – 1930), „Intuiţionismul contemporan”, nedatat (1932), „Lacrimi şi sfinţi”, nedatat (1936 – 1937). Suma totală la care au fost evaluate loturile nu atinge însă o sută de mii de euro.

Expertul Frédéric Castaing a precizat că aceste manuscrise, care acoperă perioada din viaţa lui Cioran de dinainte de a se stabili definitiv în Franţa, în anii 1940, sunt total diferite de cele 37 de caiete manuscrise ale filosofului despre care s-a vorbit în presă în ultima vreme, respectiv cele atribuite definitiv de justiţia franceză comerciantei de vechituri Simone Baulez. Acestea au fost descoperite în februarie 1998, în pivniţa casei din Paris unde a locuit scriitorul. Valoarea acestor manuscrise depăşeşte în prezent un milion de euro, potrivit specialiştilor.

Într-o perioadă în care este nevoie de simboluri, George Brăiloiu a făcut un gest simbolic, dar de o mare importanţă pentru patrimoniul cultural românesc: a achiziţionat toate cele 123 de manuscrise şi documente personale ale lui Emil cu 405.000 de euro donându-le apoi statului român. Stat român care, la licitaţia pariziană, prin vreo trei instituţii, de abia s-a îndurat să se despartă de o sută de mii de euro, cam a cincisprezecea parte dintr-un Bugatti Veyron cumpărat din… „asfaltări naţionale”…

Suma cerută la licitaţie a fost considerată prea mare de Ministerul Culturii, condus de ministrul român al Culturii, Kelemen Hunor, care nu a participat ba că n-a ştiut de licitaţie, ba că a aflat prea târziu, ba că n-a avut bani de cheltuit pentru Cioran şi patrimoniul românesc. Şi aici vorbim despre acelaşi stat român care n-a vrut să participe nici la licitaţiile pentru operele lui Brâncuşi, mai mult de 80% din opera sculptorului ajungând în străinătate. Acelaşi stat român care s-a exprimat că e cel mai bine pentru cunoaşterea operelor românilor celebri să rămână în străinătate orice urmă a activităţii lor, inclusiv rămăşiţele pământeşti.

La licitaţia de la Paris, statul român a avut doar doi reprezentanţi care au reuşit, pe de-o parte, să ridice potul în favoarea casei franţuzeşti de licitaţii Binoche şi Giquello, iar pe de altă parte, să scoată mai mulţi bani din buzunarul lui George Brăiloiu – TVR şi Biblioteca Centrală Universitară, primul fiind interesat mai mult în finanţări de emisiuni cu surprize ori politizate decât de Cioran, cel de-al doilea având dorinţele mai mari decât fondurile şi capacitatea de management.

Un alt reprezentant al statului, premierul Emil Boc, a avut doar felicitări pentru gestul lui Brăileanu şi îndemnuri ca alţii să-i urmeze exemplul, banii publici fiind mai utili sălilor de sport din satele cu 200 de pensionari.

În astfel de condiţii, ca o recompensă a gestului său de a dona manuscrisele bibliotecii Academiei Române, cu alte cuvinte: statului român, George Brăiloiu a fost distins cu Meritul Academic.

În condiţiile în care statul român pierde din ce în ce mai mult din vedere eforturile făcute, indiferent de cine, pe tărâmul culturii, rămâne ca recunoştinţa de la nivelul comunităţilor locale să încununeze strădaniile celor ce mai au curajul de a-şi aduce contribuţia la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc. Astfel, edilii municipiului Târgu-Jiu au decis ca gestul simbolic al lui George Brăiloiu să fie răsplătit cu acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare” al oraşului atât de iubit de către însuşi Constantin Brâncuşi.

Cu această ocazie, dorim să adresăm şi noi mulţumirile şi felicitările noastre domnului George Brăiloiu, omul cu inima mare cât drapelul naţional, rugându-l să îşi menţină atenţia trează şi spre cultura românească, asigurându-l totodată de recunoştinţa generaţiei prezente şi a celor viitoare.

Noului „Cetăţean de Onoare” al Târgu-Jiului, întreaga noastră gratitudine!

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta