Social • Interviu cu românul care a fost la Cernobîl: Ce alimente sunt predispuse la contaminare şi cum ne ferim de radiaţii

Cât de asemănătoare este situaţia de la Fukushima cu cea de la Cernobîl? Aceasta este întrebarea de pe buzele tuturor, mai ales în cazul celor care au trăit acele fatidice zile din primăvara lui 1986. Şi cât de predispusă este România să fie iradiată în cazul unei catastrofe la centrală nucleară japoneză? Deşi specialiştii susţin că probabilitatea ca norul de radiaţii să ajungă la noi este aproape inexistentă, romanii au început să se îngrijoreze şi să-şi facă provizii de iod.

Constantin Milu era angajat al Institutului de Sănătate Publică atunci când a fost convocat, la sfârşitul lunii aprilie, în 1986 pentru a cerceta efectele exploziei de la Cernobîl în România.

O comisie specială a zburat de urgenţă în acele zone ale ţării în care radiaţia crescuse brusc.

„Cu unul din avioanele personale ale lui Ceauşescu, de capacitate mică, am plecat la Iaşi sa elucidăm dacă este o valoare mare sau dacă nu exista niciun nivel de poluare radioactivă. Valoarea de radiaţii a fost mare, crescută de zeci de ori faţă de valoarea obişnuită", îşi aminteşte Constantin Milu care este, în prezent, preşedintele Societăţii Române de Radioprotecție.

Ulterior a inventariat localităţile cele mai expuse radiaţiei. A stabilit că aceasta a crescut în mod alarmant acolo unde a plouat atunci când norul radioactiv trecea pe deasupra României.

„Populaţia României a fost influenţată de depunerile radioactive din momentul în care a trecut norul deasupra României. A fost nivelul mare de expunere, mai mare acolo unde a fost ploaie, în perioada de pasaj al norului. La Târgu Mureş a plouat exact atunci când a trecut norul. La Iaşi, Botoşani, la fel", a explicat Milu.

La câteva luni de la explozie, în ianuarie 1987, specialistul român a fost chemat în Belarus, care făcea parte pe atunci din Uniunea Sovietică, pentru a-i ajuta pe experţii de acolo să lupte cu consecinţele tragicului eveniment. Belarusul a fost ţara cea mai afectată de radiaţiile nucleare.

Cea mai de preţ consultanţă acordată autorităţilor din fosta Uniune Sovietică a constat în explicaţia efectului pe care îl au radiaţiile asupra produselor alimentare. Altfel zis, le-a recomandat ruşilor ce să mănânce şi ce nu în acea perioadă.

„Am dat propuneri pentru modalitatea de supraveghere a produselor alimentare, pe ce să se concentreze. De exemplu, brânza din lapte de oaie este mai radioactivă decât brânza de lapte de vacă şi asta ţine seama de felul în care animalul ia vegetaţia din sol, mai ales la animalele acestea care sunt hrănite liber în natură. Pe urmă, că telemeaua este mai radioactivă decât caşcavalul, ţinând cont de modul de procesare", a mai explicat preşedintele Societăţii Romane de Radioprotecţie.

Autorităţile japoneze încearcă de mai bine de o săptămână să împiedice producerea unui dezastru nuclear, după ce reactoarele de la centrala de la Fukushima n-au mai putut fi răcite, în urma cutremurului din 11 martie.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că, din analizele făcute până în prezent de experţi ai instituţiilor cu atribuţii în domeniu, pe teritoriul României nu pot exista niciun fel de consecinţe radiologice pentru populaţie sau mediu, în urma evenimentelor din ultima săptămână din Japonia.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta