Social • Învăţământul, între neajunsuri şi proiecte legislative

Faptul că integrarea în Uniunea Europeană este o etapă pur teoretică pentru ţara noastră, este un lucru pe care resimţit la fiecare pas. Avem handicapuri de tot felul. Nu există domeniu care să nu fie bulversat. Despre reguli sau norme pe care europenii, nu doar le-au stabilit, ci le şi respectă, am auzit cu toţii. Foarte greu îi este românului atunci când trebuie, ţinând cont de toate aceste norme, să producă schimbări în bine. Grav este că la noi, lipsurile au devenit o stare de fapt care parcă nu pare să mai deranjeze. Oamenii se adaptează realităţii. Refuză să evalueze ceea ce se întâmplă. Rezolvă problemele pentru moment. O fac superficial şi fără să ia în calcul eliminarea cauzei. Se întâmplă chiar şi în domeniul Educaţiei. Un domeniu în care schimbări de durată nu se pot face niciodată şi nimeni nu pare că doreşte să rămână consecvent în direcţiile, care la un anumit moment sunt considerate a fi cele mai bune, dintre toate care există.

Şcoli neautorizate din punct de vedere sanitar

Tindem să lucrăm precum nemţii, dar analfabetismul, unităţile de învăţământ neautorizate din punct de vedere sanitar sau absenteismul, deşi ar trebui să fie adevăratele preocupări, fac parte din acea stare de fapt despre care aminteam mai devreme. Judeţul Gorj nu este o excepţie. Educaţia elevilor gorjeni se face „aşa cum se mai poate”. Să înţelegem că ar trebui să ne mulţumim cu faptul că încă se mai face educaţie în rândul tinerilor? Atâta vreme cât ţinem cont de faptul că fiecare dintre noi este îndemnat, nu de realitate, ci de felul cum reuşim să percep această realitate, consider că handicapurile din învăţământ ar putea fi eliminate. Pe termen îndelungat sau pentru totdeauna...depinde de convingerile noastre. Momentan, educaţia elevilor gorjeni din mediul rural, încă se mai face în şcoli, în care apa curentă curge... doar la televizor şi eventual acasă. Atâta vreme cât în acele zone, nu a fost găsită o posibilitate ca unităţile de învăţământ să beneficieze de apă, acestea din urmă funcţionează fără autorizaţie sanitară. Conform unei statistici întocmită de reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, la nivelul judeţului, există nu mai puţin de 129 de astfel de şcoli. Şcoli în care s-au montat ferestre de ultimă generaţie, s-a schimbat mobilierul ori s-au vopsit pereţii în culorile "care se poartă", fără însă a fi rezolvate adevăratele probleme. Uneori soluţiile sunt dificil de identificat. Însă, atunci când nici interes nu există pentru a fi găsite, ele iau calea pierzaniei sau a incertitudinii.

Părinţii, obligaţi prin contract, să asigure frecvenţa şcolară

În ceea ce priveşte absenteismul, reprezentanţii Educaţiei s-au gândit să-i tragă la răspundere, nu pe elevi, ci pe părinţii acestora. Nu vor fi muştruluiţi şi nici chemaţi la şedinţe. Aceştia vor trebui să scoată bani din buzunar, pentru plata amenzilor. Asta pentru că, părintele elevului care lipseşte nemotivat de la cursuri, va fi sancţionat contravenţional cu sume cuprinse între 500 şi 5000 de lei. Este bine de ştiut că cei care se împotrivesc acestei variante, vor trebui să presteze muncă în folosul comunităţii. Potrivit Legii educaţiei naţionale, părinţii vor încheia, în momentul înmatriculării elevilor, un contract cu unităţile de învăţământ în care vor fi înscrise obligaţiile reciproce ale ambelor părţi. Cert este că mama sau tatăl celui care urmează cursurile unei unităţi de învăţământ preuniversitar, sunt obligaţi să se intereseze de soarta fiului sau a fiicei, în vederea asigurării frecvenţei şcolare. În caz contrar, aceştia vor fi "pedepsiţi" de către primăriile de care aparţin, în urma sesizării pe care o face directorul unităţii de învăţământ.  Potrivit legii, sumele de bani colectate vor fi utilizate exclusiv, pentru bunul mers al lucrurile din educaţie. Şi poate pentru aducerea şcolilor, la "standarde omeneşti" de funcţionare. Până când vom vedea dacă ordinul este ordin pentru toată lumea, să vedem ce spun statisticile IŞJ Gorj, atunci când vine vorba despre pofta elevului de a veni la ore. În anul 2009, pentru absenţe, au fost exmatriculaţi nu mai puţin de 70 de adolescenţi, în timp ce altor 333 de elevi li s-a scăzut media la purtare, sub şapte. Că absenteismul din judeţul Gorj este un fenomen în continuă creştere, este un fapt recunoscut şi la nivel de Inspectorat, numai că "noua măsură va preveni şi va elimina, acolo unde este cazul, problemele de această natură".

Analfabetismul şi abandonul şcolar ating valori din ce în ce mai mari

La rândul lor, analfabetismul şi abandonul şcolar ating valori din ce în ce mai mari. Statistici sumbre dovedesc că mii de locuitori ai judeţului nostru nu au fost niciodată la şcoală. Acestora nu le este jenă să recunoască starea în care se află. Nu ştiu să citească şi nici măcar să-şi scrie numele. Potrivit datelor furnizate de Direcţia de Statistică Gorj, aproximativ 7800 de persoane se găsesc în această situaţie. Aproape că nici nu mai contează din ce mediu provin. Sunt "culeşi" de peste tot şi luaţi ca atare. Sunt înscrişi în statistici şi compătimiţi pentru sărăcia în care îşi duc zilele. La rândul său, tânăra generaţie abandonează tot mai frecvent ideea de a învăţa în cadrul unei unităţi de învăţământ. Se merge aşadar, dinspre acel rău ceva mai mic, spre unul de mari dimensiuni. Unul care arată că, pe parcursul anului şcolar 2008-2009, un număr de 435 au renunţat la cursuri, în detrimentul altor activităţi. Unii au preferat să devină muncitori necalificaţi, numai să fie independenţi din punct de vedere financiar! Alţii, mai precis alte adolescente, au considerat că măritişul le va aduce mult mai multe avantaje şi au ales să-şi întemeieze o familie. Cât despre prevenirea tuturor acestor, nu ştiu dacă se poate spune ceva concret. Doar că se fac verificări, se întocmesc rapoarte, pentru ca în final, să existe subiect şi subiecţi pentru dezbaterile publice, la care mai tot românul are impresia că se pricepe de minune.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta