Social • Istoria Podului Jiului

Construcţia podului de fier peste Jiu, în oraşul Târgu-Jiu, a început în anul 1894, după planurile inginerilor francezi Dayde şi Pille. Inaugurarea a avut loc în iulie 1897, fiind numit în epocă „Podul Ferdinand” sau „Podul Jiului”, iar apa râului era la fel de curată ca a oricărui râu de munte şi permitea bineînţeles spălarea rufelor.

La 27 octombrie 1916, acest pod a fost „martorul” faptelor de vitejie ale cetăţenilor oraşului, care au rezistat patru ore în faţă încercării germanilor de a pătrunde în Targu-Jiu, până când aceştia au fost obligaţi să se retragă, de către o companie a armatei române. Între participanţii la apărarea oraşului s-a aflat şi cercetaşa Ecaterina Teodoroiu, supranumită mai târziu „Eroina de la Jiu”.

În urma luptei, tipograful Nicu Miloşescu a trimis fetelor sale, refugiate la Bucureşti, următoarea telegramă: „Nunta a început vineri dimineaţă, ora 8. Musafirii porniră hora de la Vădeni, peste Jiu, de-a lungul digului până la pod. Ospăţul a durat cu toate muzicile până seara la ora şase, când musafirii îndopaţi de bomboanele noastre au pleznit. În zorii zilei am pornit noi de-a cuscri către munte cu bravii noştri nuntaşi. Dumnezeu cu noi, suntem toţi sănătoşi. Al vostru tată, Nicu”.

Telegramă a trecut prin cenzură la Târgu-Jiu şi cum în ea nu s-a găsit „nimic privitor la armată”, a mers la Bucureşti. La Cenzura Marelui Cartier a căzut în mâna lui Nicolae Iorga, care i-a înţeles tâlcul, i-a dat totuşi drumul la destinaţie, dar a şi publicat-o în ziarul său „Neamul românesc”.

În anul 1920, pe partea stângă a Podului Jiului, la intrarea dinspre vest, a fost ridicat un monument după planul arhitectului A. Păunescu, cu o placă comemorativă pe care scrie: „14 octombrie 1916 / Aici bătrânii, femeile, cercetaşii / şi copii Gorjului / au oprit năvala vrăjmaşe, / apărându-şi cu vitejie căminurile”.

Înainte de 1940, monumentul a fost înlocuit cu două tunuri, captură de război, amplasate câte unul pe fiecare parte a intrării pe pod, păstrându-se placa comemorativă.

Înaintea împlinirii unui secol de existenţa a podului, autorităţile locale au primit din partea firmei constructoare din Franţa o înştiinţare prin care li se aducea la cunoştinţă apropiata expirare a perioadei de garanţie a construcţiei. Ca urmare, a fost construit un pod de beton la circa un kilometru în aval, care a preluat traficul autovehiculelor grele, iar în urma prelevării de probe, specialiştii au pronunţat sentinţa definitivă a podului de fier. A urmat demontarea şi construirea în locul său a unui pod din beton cu patru benzi de circulaţie.

Întâmplător, Poşta Română i-a adus podului de fier un ultim omagiu, tocmai în anul în care acesta a fost demontat, prin reproducerea imaginii sale pe cartea poştală ilustrată, alături de alte două imagini din Târgu-Jiu.

Ulterior, trei dintre cele cinci tronsoane ale Podului Ferdinand au fost amplasate la circa 400 metri în amonte, făcând legătura între digul Jiului şi o insulă apărută ca urmare a amenajării lacului de acumulare pentru hidrocentrala Târgu-Jiu.

Şi astfel, un pod a generat alte trei poduri…

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta