Social • Lista neagră a substanțelor chimice care otrăvesc alimentele

In România nu toate produsele alimentare au înscris pe etichetă conținutul complet . Exceptând cazul în care ai fermă şi culegi zarzavaturile din grădină sau tai puiul crescut în propria ogradă, nu prea avem acces la o hrană de calitate, fără substanțe toxice.

Pentru că suntem săraci. Ne zgârcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatură performantă care să detecteze toți aditivii periculoși.

Dar cheltuim din ce în ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E-uri cancerigene. şi de faptul că românii au putere de cumpărare mică se profită din plin. Multe produse alimentare de import încărcate de E-uri ucigașe, respinse la ele acasă, se comercializează fără probleme pe piața noastră. Pentru că României îi lipsește un cadru legislativ coerent care să pună capăt transformării piețelor din tara noastră într-un debușeu pentru producătorii străini. În tara noastră, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr-un ordin al Ministerului Sănătății şi al Familiei. El cuprinde E-urile acceptate şi cantitățile admise. Şi totuși galantarele sunt invadate de produse care ne bagă în spital.

În România, E-urile cancerigene fac ravagii

Pentru că nu avem aparatură sensibilă pentru detectarea tuturor aditivilor Majoritatea produselor alimentare conțin aditivi, în special cei numiți emulgatori, cunoscuți în mod curent sub denumirea de E-uri. Multe dintre aceste E-uri s-au dovedit a fi periculoase pentru om. Astfel, s-au întocmit liste pozitive şi negative cu E-urile conținute în produsele alimentare. Se spune că suntem ceea ce mâncăm. E un adevăr dovedit de statistici. Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente şi modul de hrănire.

Alimentele ucigașe

Aditivii alimentari sunt substanțe care în mod normal sunt utilizați ca ingrediente. Sarea, zahărul şi oțetul sunt substanțe nelipsite din mâncarea noastră. Nu sunt periculoase şi fac preparatele mult mai apetisante. Dar în ultimii 30 de ani, în conținutul multor produse alimentare au apărut substanțe chimice, de sinteză, uzitate mai cu seamă în industria alimentară. Această categorie de substanțe artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, e convins că, creșterea alarmantă a incidentei diferitelor forme de cancer e strâns legată de avalanșa produselor alimentare bogate în E-uri nocive consumate frecvent de români. De asemenea, E-urile periculoase sunt „vinovate" de răspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor.

„Una e să mănânci un măr şi cu totul alt ceva e să bei un compot de mere conservat cu aditivi" - semnalează prof. dr. Mencinicopschi. Domnia sa atrage atenția, totodată, asupra mezelurilor - în special asupra parizerului şi crenvurștilor -, băuturilor așa-zis răcoritoare şi preparatelor conservate cu substanțe chimice – mai cu seamă supele la plic - sau afumate.

Cumpărăm la grămadă

În momentul de fată, majoritatea produselor alimentare sunt etichetate. Cele fără etichetă, în mod firesc, n-ar trebui comercializate. Producătorii au început să menţioneze pe etichetă ce E-uri conține alimentul respectiv. Conservanții, aromele, coloranții de sinteză sunt indicate pe ambalaj cu litera E, urmată de un număr din trei sau patru cifre. Dar, din păcate, cumpărătorul încă nu știe foarte bine care sunt cei pozitivi şi care sunt cei negativi. şi cel mai adesea, cumpărăm la grămadă. Mai grav e că în în România nu există aparatură performantă pentru detectarea tuturor E-urilor.

Prof. dr. Mencinicopschi spune că putem lua un produs pe eticheta căruia sunt specificate o serie de E-uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reușesc să le evidențieze. În România, Institutul de Cercetări Alimentare e compatibil, în plan european din punct de vedere al specialiștilor. Dar ei nu-si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia lasă mult de dorit. De regulă, produsele alimentare ieftine sunt şi cele mai bogate în E-uri nocive. Ele zac în stocuri şi pentru a scăpa de ele, producătorii externi le „împing" pe piețele țărilor cu putere de cumpărare mică, din care face parte şi România. Așa se explică de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sănătate publică. Prof. dr. Mencinicopschi e de părere că e foarte necesară o legislație care să-i protejeze pe producătorii autohtoni. Pentru că ei sunt scoși de pe piață de concurentă. Producătorul extern vinde la noi cu 40.000 de lei kilogramul un salam plin de E-uri rele si, astfel, îl falimentează pe producătorul român care aduce pe piață un salam la 300.000 de lei kilogramul, ce-i drept mult mai sănătos pentru cumpărător.

Deși prof. dr. Mencinicopschi a subliniat cât de necesară e o „lege-cadru a alimentului" - așa cum e în lumea civilizată, totuși legislația noastră șchiopătă.

Dieta personalizată

După ce îi asculți pe specialiști ai impresia că vor să bage frica în noi şi că cel mai bun lucru e să mori de foame. Nu-i chiar așa. Ei vor să ne avertizeze că suntem bombardați de alimente toxice. Prof. dr. Constantin Ionescu-Târgoviște, directorul Institutului de Boli de Nutriție, e adeptul dietei personalizate, în funcție de vârstă, stare de sănătate, profesie şi alți factori specifici fiecărui om în parte. La prima vedere o asemenea dietă pare costisitoare.

Prof. dr. Constantin Dumitrache, directorul Institutului de Boli Endocrinologice, ne contrazice. „Mai ales vara, avem din belșug legume şi fructe". Şi pentru a nu cădea din picioare să luăm aminte şi la ce ne recomandă prof. dr. Mencinicopschi: carne de pui, de curcă, curcan, pe;te oceanic gras (macrou, hering, ton) crap, caras, păstrăv, somon, brânzeturi – mai puțin cele „topite" sau „afumate" –, lactate – cu excepția iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lună sau cu arome şi coloranți chimici.

E-urile considerate de oncologi drept „criminale"

Suspecte:

• E 125, E 141,
• E 150, E 171,
• E 172, E 173,
• E 240, E 241,
• E 477;

Periculoase:

• E 102 (extrem de nociv), E 110, E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumori pe glanda tiroidă);

Toxice:

• E 220, E 221, E 222, E 224 (produc boli intestinale); E 338,
• E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465,
• E 466 (afectează tubul digestiv); E 230, E 231, E 232, E 233 (produc boli de piele); E 200 (suprimă vitamina B12); E 320,
• E 321 – antioxidanți din margarină (cresc colesterolul); E 311, E 312 (atacă sistemul nervos); E 330 - acidul citric sau sarea de lămâie, cel mai periculos adaos cancerigen (produce boli ale aparatului bucal)

Cancerigene:

• E 123, E 131, E 142, E 211, E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 – interziși în SUA, Comunitatea Europeană şi țările din fosta URSS.

E-urile bune:

• vitamina E naturală E 306, antioxidant puternic (prezent în ficat, ouă, peste, soia);
• vitamina C naturală – acidul ascorbic – E 300 antioxidant puternic
• clorofila E 140 – colorant natural
• lecitina E 322 – antioxidant natural
• pectina E 440 – gelifiant natural
• caragenon natural E 407, emulsifiant extras dintr-o algă marină.

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.