Social • Nicolae Mischie a declarat că „dosarul trebuie să se judece corect”

de M. V.
Vizionari: 154
21 Octombrie 2011 Ora: 09:26

Magistraţii Curţii de Apel Timişoara au acordat o amânare în dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie, a fost acuzat de procurori că ar fi primit mită în valoare de mai multe sute de mii de euro, de la omul de afaceri Clement Mocanu, pe care l-ar fi ajutat să obţină contracte publice preferenţiale. Înalta Curte a casat însă sentinţa şi a trimis dosarul, spre rejudecare, la Curtea de Apel din Timişoara. Nicolae Mischie a declarat că este nevinovat şi că nu s-au respectat toate etapele procesului.

Din rechizitoriul DNA, din data de 13 aprilie 2005, rezultă că „în perioada 1999-2002, inculpatul ar fi pretins de la un om de afaceri executarea unor lucrări de construcţii şi de renovare la trei imobile proprietate personală, valoarea totală a acestora depăşind 4,5 miliarde lei. În schimbul acestor servicii, inculpatul a afirmat că poate interveni la diverse autorităţi ale statului în vederea obţinerii de către afacerist a unor contracte economice, în favoarea firmelor care-i aparţineau”. Procurorii DNA au mai arătat în rechizitoriul de trimitere în judecată că „în dubla sa calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj şi preşedinte al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, inculpatul Nicolae Mischie a promis că îşi poate trafica influenţa pe lângă funcţionari cu înalte demnităţi publice din judeţ pentru acordarea unor facilităţi firmelor aparţinând omului de afaceri respectiv, pentru a stopa controalele pe linie fiscală la acestea, cât şi pentru a încheia unele contracte de execuţie lucrări în numele Administraţiei Publice judeţene pe care o reprezenta”. În realizarea aceleiaşi activităţi infracţionale, inculpatul ar mai fi pretins, cu titlu de mită, un autoturism ARO, mobilier şi bunuri electrocasnice pentru dotarea proprietăţii sale din Târgu-Jiu, se mai arată în comunicatul DNA. În rechizitoriu se mai arată că „în realizarea aceloraşi promisiuni, inculpatul ar fi intervenit şi la conducerea Companiei Naţionale a Lignitului Oltenia pentru încheierea a 56 de contracte de execuţie, valoarea totală a acestora, fără TVA, fiind estimată la peste 163 miliarde lei”. Anchetatorii au mai menţionat în rechizitoriu şi că „în 2003, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, inculpatul a încheiat un contract pentru amenajarea interioară a obiectivului « Casa Gănescu », autoritatea contractantă plătind în avans peste 248 milioane lei din finanţări prin programul PHARE. Lucrarea a fost atribuită preferenţial societăţilor controlate de acelaşi om de afaceri, oferta fiind direcţionată de inculpat, în mod expres, către aceste firme”. Dosarul are 14 volume, însumând peste 2.500 pagini, iar rechizitoriul a fost redactat pe aproape 100 de pagini.

Înalta Curte de Casaţie a cerut rejudecarea

Pe 12 iulie 2007, Tribunalul Gorj a decis condamnarea fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj la executarea a patru ani de închisoare. Trei ani mai târziu, aceeaşi persoană este condamnată la trei ani de inchisoare pentru trafic de influenţă şi la patru ani de închisoare pentru luare de mită de către Curtea de Apel Timişoara. În martie 2011, după alte termene şi amânări, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis recursurile declarate de Mischie şi DNA, au decis casarea sentinţei anterioare şi rejudecarea cauzei la Curtea de Apel Timişoara. După ce pe 9 august 2011 judecătorii cărora le-a fost repartizat dosarul spre rejudecare s-au abţinut, cauza a fost repartizată altor magistraţi. La termenul de ieri, însă, completul de judecată a acordat o amânare până pe data de 24 octombrie, după cum a declarat reprezentantul Corina Botoca.

Mischie: „Trebuie să se judece corect dosarul”

Contactat telefonic, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie a declarat că „dosarul trebuie să se judece corect, să se ia în calcul toate problemele şi etapele. Ei nu au respectat etapele procesului. Expertiza economică nu a fost făcută şi nu a fost coroborată cu cea tehnică. Nu a fost stabilit adevărul. De aceea şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a restituit la Timişoara spre rejudecare”.

Social Bookmarking