Social • Peste 15.000 de gorjeni sunt pensionaţi pe caz de boală

Nu de puţine ori am auzit că o sumă de bani suficient de bine „plasată” conduce la obţinerea unui venit lunar garantat. Altfel spus, cu sprijinul unor persoane instruite, părţi ale sistemului sanitar şi cu ajutorul unor surse băneşti considerabile, românul, rămas fără loc de muncă, devine pensionar pe caz de boală. Un fenomen cunoscut azi ca măsură de asistenţă socială. Şi nu oricum, ci prin încadrarea într-una din cele trei grupe de invaliditate.

Probleme care „macină” sănătatea gorjenilor

Câteva vizite la medic, micile intervenţii şi atenţii, absolut necesare pentru întocmirea dosarului de pensionare, toate acestea au ajutat o bună parte din populaţia judeţului Gorj, să-şi stabilească un diagnostic. Un diagnostic conform căruia, nu mai puţin de 15.100 de gorjeni sunt declaraţi inapţi. Potrivit reprezentanţilor Casei Judeţene de Pensii Gorj,  cele mai multe pensii se acordă la gradul II de invaliditate, respectiv 8.348, la gradul I de invaliditate fiind încadraţi 617 pensionari, în timp ce restul de 6.199 de gorjeni sunt încadraţi la gradul III de invaliditate. Dintre persoanele pensionate înainte de a îndeplini vârsta legală, cele mai multe suferă de afecţiuni cardiovasculare, însemnând 20% din totalul acestora. Locul al doilea al clasamentului este ocupat de afecţiunile neurologice, 16,8% dintre pensionarii suferinzi fiind încadraţi în această categorie. De asemenea, 16,4 % dintre aceste persoane sunt atacate de  bolile, în timp ce 11,4% din populaţia declarată inaptă acuză tulburări mintale. Lista afecţiunilor locuitorilor judeţului care încasează o pensie pe caz de boală se mai află nu se opreşte aici. Bolile osteoarticulare, endocrinologice, cancerul şi TBC-ul sunt, de asemenea, probleme care macină sănătatea gorjenilor.

608 lei, venitul mediu lunar

Reprezentanţii Casei Judeţene de Pensii Gorj susţin că, în anul 2009, au observat o creştere a numărului persoanelor cu afecţiuni psihice. În acelaşi timp, nici verificările în acest sens nu sunt uşor de realizat, diagnosticul psihiatric fiind unul greu de evaluat. Totodată, bolile pulmonare cronice au înregistrat o creştere pe parcursul anului trecut, când, comparativ cu 2008, au fost înregistrate cu 800 de persoane mai mult. Nici numărul gorjenilor suferinzi de boli pulmonare cronice nu pare a se diminua. Pe de altă parte, potrivit unor statistici judeţene, incidenţa bolilor hipertensive a scăzut cu 50% în anul 2009, comparativ cu cea pe care acestea o aveau asupra populaţiei gorjene, în anul 2008. Nici numărul gorjenilor suferinzi de boli pulmonare cronice nu pare a se diminua, conform datelor furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Gorj. În ceea ce priveşte cuantumul pensiei pe caz de boală, venitul mediu încasat de cei peste 15.000 de gorjeni scoşi la pensie de medici, este de 608 lei lunar. Nu e un câştig foarte mare, numai că, mică, mare, pensia rămâne încă, în categoria veniturilor lunare sigure.

Trei ani pentru stabilirea lipsei sau existenţei abuzurilor

La nivel naţional, se plătesc, lună de lună, nu mai puţin de 900.000 de pensii de boală. Astfel, potrivit autorităţilor, 6% din cei 5,7 milioane de pensionari au fost declaraţi inapţi de muncă înainte de-a ajunge la vârsta legală de retragere din activitate. Comparativ cu anul 1990, procentul s-a triplat. La vremea respectivă, din cei 3,6 de milioane de români pensionari, 8% erau declaraţi inapţi. Creşterea este, „una alarmantă”, motiv pentru care Ministerul Muncii a hotărât să monitorizeze dosarele în cauză. Pentru a se stabili lipsa sau existenţa abuzurilor din sistem, ministerul şi-a propus ca în următorii trei ani să fie efectuate evaluări în acest sens. Şi până când demersurile vor fi duse la bun sfârşit, vom avea posibilitatea să vedem cum cea mai mare parte a suferinzilor se vor „trata”, fie la domiciliu, fie în cabinetul medicului, care până mai ieri făceau concurenţă obţinerii în mod ilicit a pensiilor pe caz de boală. Şi vom vedea, vom continua să vedem, cum persoanele declarate nebune, cel puţin în acte, lucrează în diverse domenii de activitate, uneori având chiar şi putere decizională. Ce-i drept, ţinând cont de faptul că cei care vor fi găsiţi vinovaţi vor fi obligaţi să înapoieze sumele de bani statului, aceştia au nevoie, în acest moment de un loc de muncă, pentru a-şi face din timp, rezervele financiare necesare achitării datoriei.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta