Social • Se întorc din străinătate în şcolile în care au învăţat

Tot mai mulţi copii, plecaţi după părinţi prin toată Europa, revin în Gorj, în băncile de altădată. În ultimii ani ei au învăţat în Italia, Spania sau Grecia, însă criza sau inadaptarea i-au împins să se întoarcă de unde au plecat.

Nu cu mult timp în urmă, elevii gorjenii emigrau cu ghiozdanul în spate. Îşi urmau  părinţii la muncă peste hotare, în special în Italia şi Spania. În ultimii ani, băncile şcolilor din judeţul Gorj rămâneau tot mai goale, învăţăceii alegând drumul străinătăţii. Lucrurile nu au mers chiar atât de bine nici peste hotare. Criza economică şi financiară a lovit peste tot. Fără un loc de muncă stabil şi cu multe datorii, o mare parte a gorjenilor au revenit acasă. Astfel, doar în prima lună din acest an şcolar, s-au reîntors în şcolile din judeţ, nu mai puţin de 43 de elevi. Potrivit conducerii IŞJ Gorj, predomină dosarele elevilor întorşi din Italia şi Spania, dar mai sunt şi şcolari veniţi din ţări precum Grecia, Austria sau America. Majoritatea „reîntorşilor” provin din Italia şi Spania, ţări în care viaţa imigranţilor români a devenit grea din cauza campaniilor politice, în cazul Italiei, respectiv din cauza crizei economice, în special din construcţii, din Spania. Pentru reînscrierea elevilor a fost necesar acordul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care echivalează anii de studii urmaţi în şcolile din străinătate. Până la primirea actelor oficiale de echivalare de la  Ministerul Educaţiei, copiii nu figurează în documentele şcolii, fiind notaţi cu creionul în catalog, ori în carneţelele dascălilor. Reprezentanţii IŞJ Gorj se aşteaptă ca astfel de cazuri să apară pe parcursul întregului an şcolar, urmând ca ei să fie reintegraţi cu metodele de studiu din şcolile existente în Gorj.

Pierduţi între sisteme

Exodul românilor la muncă în străinătate a dat naştere unei generaţii de copii cu sechele psihice. Mai mult, plimbările şi transferul dintr-o instituţie într-alta, dintr-un mediu de viaţă în altul, toate creează o stare specială, indiferent de vârsta elevului. Pentru tinerii aflaţi în această situaţie urmează o perioadă de acomodare în care cadrele didactice trebuie să acorde o atenţie deosebită acestor cazuri şi elevii trebuie să depună un efort pentru a se adapta noilor reguli şi cerinţe. Trebuie precizat că unii dintre ei nu mai stăpânesc foarte bine gramatica limbii române, ceea ce duce la complexitatea acestor situaţii. Vorbim aşadar de acomodare fizică şi socială. Legea românească nu prevede acordarea de sprijin suplimentar pentru aceste cazuri şi nu are cine să îi ajute. Profesorul sau învăţătorul este plătit să predea lecţia pentru toţi copiii. Elevii care se întorc din străinătate descoperă că au anumite lacune în educaţie, pentru că sistemul nostru de învăţământ nu este echivalent cu cele din străinătate, şi le este foarte greu să recupereze.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta