Social • Târgujienii cer Primăriei case şi locuri de muncă

În ultima vreme, târgujienii au tot fost loviţi de spiritul civic şi au crezut că lucrurile se pot schimba în bine. Asta pentru că în urmă cu doi sau trei ani, autorităţile locale intenţionau să pună în aplicare un plan pentru strângerea de pe străzi a câinilor. Însă, haitele au pus stăpânire pe municipiul Târgu Jiu. Şi nu ştiu când această problemă va avea o rezolvare. Trăim într-o ţară în care oamenii sunt sfâşiaţi pe stradă de câinii vagabonzi, o ţară în care se pare că este o mare dificultate să scăpăm de ei. Chestia cu câinii vagabonzi rămâne aşadar o discuţie perpetuă, fără scop şi fără finalitate. Oficial, “situaţia este sub control”, se lucrează la tot felul de strategii pentru găsirea soluţiilor. Dar culmea…aproape fiecare stradă, din Târgu Jiu are câinii săi. În apropierea oricărui grup de blocuri găsim o haită de cel puţin cinci, şase patrupede. Nu o spun eu, ci realitatea. O realitate pe care cetăţenii acestui oraş o resimt zi de zi. Au o problemă cu ea şi i-au amintit asta chiar şi primarului. Astfel, “ Telefonul Cetăţeanului” a zbârnâit pe parcursul anului trecut. Aproape trei sute de târgujieni au solicitat intervenţia compartimentului de gestionare a câinilor fără stăpân, amintindu-le autorităţilor că locul câinelui este fie în curte, fie în apartament, nu prin tot oraşul.

Soluţii…după posibilităţi

Cât de importantă este o casă, ştim cu toţii. Ce înseamnă dreptul la locuire şi cum este el respectat, care sunt categoriile defavorizate, cine sunt actorii implicaţi în această problemă, cine ar trebui să soluţioneze problema, cum şi când, ce soluţii alternative există pentru toţi cei care nu au acces la o locuinţă adecvată sau , mai rău, care nu au un acoperiş deasupra capului, despre toate acestea se discută tot mai des în ultimii ani. Asta pentru că, lipsa unei locuinţe decente este o altă problemă gravă în România zilelor noastre, o Românie fericită de aderarea la Uniunea Europeană. O ţară în care deficienţele în furnizarea şi distribuirea bunăstării sunt şi ele un punct de plecare a acestei probleme. Căci aşa este la noi, unii au prea mult, alţii prea puţin sau deloc. Cât despre locurile de muncă…numai de rău! Tot mai puţine şi tot mai prost plătite. Atâta vreme cât piaţa muncii de la nivelul judeţului Gorj este destul de săracă, atât în ceea ce priveşte job-urile, cât şi în posibilităţile de reorientare profesională, numai de rău putem discuta. Şi până când economia din judeţul Gorj nu îşi va reveni, puţine şanse sunt să vorbim “de bine” despre posturile de muncă vacante. Târgujienii vor şi ei locuinţe şi locuri de muncă. Au cerut acest lucru edilului, fie în audienţe, fie prin intermediul cererilor în format electronic sau prin petiţii înregistrate la Centrul pentru Informarea Cetăţenilor. Observăm aşadar că fenomenul lipsei locuinţelor a căpătat în ultimii ani o amploare tot mai mare în rândul populaţiei. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Târgu Jiu, peste 50.000 de cetăţeni au depus sesizări la nivelul instituţiei, în anul 2009. Mai exact, municipalitatea a înregistrat, anul trecut un număr de 51.465 de cereri, sesizări, reclamaţii şi alte documente. Dintre acestea, 41648 s-au soluţionat favorabil, 405 parţial, 1709 nefavorabil, 7507 documente interne, 154 sunt în curs de rezolvare şi 42 clasate sau retransmise către alte instituţii, neintrând în sfera de competenţă nici a primăriei, nici a consiliului local.

Distrugem oraşul, apoi facem reclamaţii

Pe de altă parte, prin intermediul “ Telefonului Cetăţeanului” au fost înregistrate un număr de 1555 de propuneri şi sesizări. Locuitorii municipiului au anunţat apariţia unor defecţiuni la reţeaua de apă şi canal (277), lipsa capacelor de la gurile de canal (51), disfuncţionalităţi în ridicarea gunoiului menajer şi coşuri de gunoi rupte (124), solicitări pentru cosirea ierbii sau toaletarea copacilor (136), parcarea autoturismelor ilegală (50), indicatoare rupte (63), disconfort din cauza muzicii de la terase şi restaurante (38) sau prezenţa în oraş a cailor nesupravegheaţi (17). Până una alta, târgujienii ar trebui să ştie că pentru toate aceste nereguli din urmă, ei sunt de vină. Omul a pierdut măsura justă în toate, a pierdut măsura modului în care trebuie să se comporte în societate. Fără să rupă coşuri de gunoi, să distrugă spaţiul verde sau să parcheze fără absolut nici o problemă, pe trecerea de pietoni sau mai practic, pe trotuar. Dacă vor învăţa să arunce gunoiul menajer, în tomberon, ci lângă, poate că atunci mai vorbim despre spiritul civic şi despre starea de bun simţ a târgujianului de rând.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta