Social • Teama de vaccinul contra A/H1N1 este sau nu justificată?

Din cele 5 milioane de doze de vaccin împotriva gripei A/H1N1, circa 3 milioane se vor administra elevilor, copiilor din centrele de plasament, celor din grădiniţe şi studenţilor. Restul vor ajunge la cadrele medicale, la angajaţii din serviciile publice esenţiale şi la gravidele care doresc să se imunizeze. La nivelul judeţului Gorj nu s-a stabilit încă necesarul de doze. Nici campaniile de informare nu sunt tocmai pe placul cetăţenilor, motiv pentru care refuzul privind imunizarea nu ar trebui să-i surprindă pe cei din Sănătate.

Reprezentanţii Direcţiei Publice de Sănătate Gorj nu au stabilit încă necesarul de doze, dar spun ei, urmează ca în această perioadă să întocmească o cartografie, în baza căreia vor solicita un anumit număr de vaccinuri. „Acţiunea va începe cel mai probabil în decembrie. E timp suficient să stabilim numărul de doze pe care îl vom cere. Deocamdată nu putem estima nimic în acest sens”, a precizat Elena Sfârlează, director adjunct DSP Gorj. Nu ştiu ei nu numărul beneficiarilor, dar s-au scos prin campaniile de informare. Sau cel puţin aşa le place să creadă.

Gorjenii cer o informare temeinică

De la începutul anului şcolar şi până în prezent, atât elevii cât şi cetăţenii au fost continuu informaţi cu privire la acest vaccin. Asta, potrivit celor din cadrul DSP Gorj. Nu ştiu cum şi de ce, dar din vorbă în vorbă am aflat că majoritatea gorjenilor au încă nevoie de lămuriri în acest sens. Cei dintâi sunt părinţii. Aceştia cer informări temeinice înainte de începerea campaniei de imunizare. „Am citit că acest vaccin ar mai fi fost făcut şi a cauzat probleme neurologice. Cerem să se explice ce riscuri implică vaccinul, ce se întâmplă cu micuţii alergici, care trebuie să fie starea de sănătate a copilului înainte de vaccinare. Nu ne-am propus să fim piedica autorităţilor, dar vrem ca acestea să informeze în detaliu, nu superficial cum o fac în prezent”, a spus târgujianul Aurel Nicolae. Aşadar, ca şi vaccinul împotriva cancerului de col uterin, nici vaccinarea împotriva A/H1N1 nu este tocmai o acţiune lipsită de riscuri. Riscul de a înregistra o rată ridicată a refuzului prin imunizare. Şi asta pentru că nici de această dată românul nu este temeinic informat. Elevii nu au înţeles mare lucru, dar spun că părinţii lor nu vor accepta cu una, cu două ideea vaccinării. Profesorii gorjeni ridică din umeri şi preferă să nu intervină în decizia părintelui, iar în ceea îi priveşte încă nu ştiu dacă vor accepta. Cadrele medicale sunt ceva mai receptive, dar nici aici lucrurile nu sunt clarificate în totalitate. Cât despre riscurile vaccinului în sine, acestea nu există.

Restricţii şi condiţii speciale

Specialiştii gorjeni susţin ideea potrivit căreia că noul vaccin nu are reacţii adverse diferite faţă de altele contra gripei. Cele mai frecvente neplăceri sunt dureri sau roşeaţă la locul administrării. „ În funcţie de organismul căruia i se administrează vaccinul, pot apărea efecte secundare. Acestea sunt dintre cele mai diverse, ca de exemplu dureri de cap ori vărsături, dar uneori există şi manifestări mai severe. Cu toate acestea, beneficiile vaccinării sunt de regulă incomparabil mai mari decât suferinţele probabile produse de efectele secundare, absolut fireşti”, a specificat Elena Sfârlează. Vaccinul are însă restricţii şi condiţii speciale în care trebuie făcut. Cantgrip, cum se numeşte vaccinul românesc contra gripei noi, nu trebuie administrat în aceeaşi zi cu vaccinul pentru gripă de sezon. „E bine să existe un interval de timp şi un loc de administrare diferit între vaccinuri”, a afirmat Sfârlează. Totodată, vaccinarea trebuie amânată dacă persoana în cauză are febră sau afecţiuni acute respiratorii. Vaccinul nu trebuie să le fie făcut copiilor care n-au împlinit încă vârsta de 6 luni. Imunizarea cu Cantgrip nu se recomandă nici persoanelor alergice la ouă, carne de pasăre, fulgi sau pene deoarece acest vaccin este făcut pe bază de ouă embrionate. În lume sunt companii care produc vaccinul antigripal pe bază de celule, nu pe ouă embrionate. Aşadar, românii alergici la toate cele enumerate, sunt poftiţi în lume, căci la noi sunt sortiţi pieirii.

Cine nu trebuie să se vaccineze?

Până acum, în România, pacienţii cu risc ridicat de îmbolnăvire au fost îndeosebi adulţii tineri şi nu persoanele în vârstă. Cercetătorii susţin că vârstnicii sunt protejaţi de noul virus gripal pentru că au mai intrat în contact cu el de-a lungul vieţii. Bolnavii cronic şi bătrânii trebuie însă să facă vaccinul pentru gripa de sezon, care este distribuit începând cu această lună, prin intermediul medicilor de familie. În cazul copiilor mai mici de 10 ani, studii făcute până acum arată că foarte probabil vor avea nevoie de două administrări, la un interval de 3 săptămâni. „În România, specialiştii susţin că se va lua o decizie în funcţie de răspunsul organismului după prima administrare”, a mai spus directorul adjunct al DSP Gorj. În cazul gripei sezoniere, statisticile arată că în jur de 85% dintre cei care se imunizează nu vor face deloc boala sau vor face doar forme uşoare, însă 15% „nu răspund” la vaccin. Există şi posibilitatea de a lua virusul înainte ca vaccinul să-şi facă efectul, pentru că protecţia unui vaccin începe după 7 zile de la imunizare, e eficientă la 14 zile şi maximă la 21 de zile. În plus, se poate întâmpla ca o persoană să răcească şi după imunizare, însă nu din cauza unor virusuri gripale, ci din cauza unor viroze.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta