Social • Top 5 proiecte semnificative ale CJ Gorj

Opţiunea de a gândi sau de a nu gândi. De a vrea sau de a refuza atingerea anumitor obiective. Acestea stau al baza responsabilităţilor noastre. Ne putem monitoriza activitatea şi să ne întrebăm dacă se potriveşte cu ceea ştim cu adevărat să facem. Dacă se potriveşte cu idealurile şi convingerile noastre. Dar atungi când acestea din urmă nu prea există, nu ai despre ce să întrebi. În ultima vreme însă, mai toate instituţiile statului şi-au propus să atragă bani europeni. Au deci idealuri şi pot face comparaţii între ceea ce vor şi ceea ce au reuşit să facă. Primari, preşedinţi de consilii judeţene sau responsabili ai unităţilor economice, cu toţii tânjesc după aceste fonduri. Unii doar se întreabă de ce nu li se cuvin şi lor. Alţii au trecut la fapte şi şi-au proiectat ideile. Au observat în acest mod că lucrurile sunt puţin cam complicate. Asta pentru că în joc sunt puse fonduri publice, fonduri publice europene, care trebuie să fie bine gestionate, atât din punct de vedre al eficienţei lor, cât şi din cel al decontării acestora. Vorbim, deci, de fonduri care sunt de solidaritate, dar sunt fonduri de dezvoltare, care sunt dinspre bugetul UE, cu o destinaţie cât se poate de precisă. Nu sunt asistenţa care era de la diferite instituţii financiare.

Au atras milioane de Euro

Când cineva vrea să acceseze astfel de fonduri, trebuie să-şi definească şi să aibă o structură exactă a lucrurilor. Să ştie de la început care e partea de fonduri de la UE, care este partea pe care trebuie să o suporte cel implicat. Am aflat asta de la reprezentanţii Consiliului Judeţean Gorj. Potrivit acestora, la nivelul instituţiei, absorţia fondurilor europene nu este un proces redus. Aşadar, în perioada 2008-2009, s-a derulat, la nivelul instituţei, un număr de patru proiecte din fonduri nerambursabile. Totodată, din anul 2004 până în prezent autorităţile au atras sume importante de bani pentru un total de şase proiecte. Refacerea podeţelor şi a drumurilor afectate de inundaţiile din anul 2005, Managementul deşeurilor din judeţul Gorj, Planificarea strategică participativă pentru dezvoltarea Socio-Economică a judeţului Gorj, Sistemul de canalizare şi staţia de epurare la Spitalul de Pneumoftiziologie Tudor Vladimirescu, precum şi reabilitarea unora dintre drumurile judeţene, toate acestea sunt cele mai semnificative cinci proiecte realizate în perioada 2004-2009. Valoarea totală a proiectelor realizate în această perioadă din banii europeni, inclusiv cele aflate în curs de implementare, este de 23.844.812,87 Euro.

Despre utilitatea tuturor acestor lucrări, nimeni nu scoate o vorbă. “Este mult prea devreme să punem în discuţie astfel de subiecte”. De ce să nu recunoaştem însă că se fac atât de multe lucruri cu o utilitate atât de discutabilă? Şi dacă nici până în anii 2012-2013 nu vom avea adevărate unităţi de monitorizare , care să fie în stare să dea o expeertiză asupra utilităţii programelor, nu vom putea discuta despre o dezvoltare durabilă. Nu vom şti care sunt adevăratele ţinte pe care le urmărim, noi ca cetăţeni, ele ca autorităţi locale sau judeţene, şi astfel efectul utilizării banilor europeni va fi zero. Nu vor şti cum să investească cu adevărat, vor moderniza drumuri într-un stil pur românesc, ci nu vor face niciodată construcţii care să reziste. Şi iată cum vom arunca toţi banii europeni…pe lucrări care vor ţine 6 sau cel mult 12 luni, după care drumurile vor fi mai rău ca la început. Cu mult mai multe gropi şi fisuri cât cuprinde.

Fără piedici, nu se poate

În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în procesul de absorţie a banilor publici europeni, acestea există şi în cadrul Consiliului Judeţean Gorj. Neadaptarea operatorilor economici în servicii de proiectare la cerinţele impuse prin ghidurile solicitantului, modificările legislative care apar în perioada de pregătire şi implementare a proiectelor, lansarea sesiunilor de depunere proiecte pe termen foarte scurt, pe anumite domenii, procedura de evaluare şi selecţie prelungită precum şi modificările procedurii de implementare, acestea sunt principale probleme pe care reprezentanţii instituţiei le-au întâmpinat de-a lungul timpului.

Personal suficient şi bine pregătit

Potrivit surselor, pentru elaborarea cererilor de finanţare, la nivelul CJ Gorj, numărul persoanelor implicate în această activitate, este suficient. În cadrul instituţiei există Direcţia cooperare, dezvoltare regională şi relaţii externe, unde a fost creat Serviciul cooperare, dezvoltare regională şi relaţii externe, cu un număr de opt angajaţi care au drept atribuţii principale, întocmirea şi implementarea de proiecte cu diferite surse de finanţare. Resursele financiare necesare pentru susţinerea programelor de pregătire au fost şi ele atrase prin implementarea de proiecte cu finanţare nerambursabilă, ce au vizat perfecţionarea funcţionarilor din aparatul propriu al Consiliului Judeţean Gorj.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta