Social • Un spion gorjean la New York - II -

de Eduard OHANESIAN
Vizionari: 464
14 Ianuarie 2011 Ora: 09:13

Supãrãri de spion

Spre deosebire de foºtii sãi colegi din Departamentul de Informaþii Externe, cãpitanul (r) Emilian Andreescu, fost reprezentant al României la ONU, e sãrac lipit. Din datorii a reuºit sã-ºi ia o plasmã. Cablul mai aºteaptã. ªi-a luat recent a treia licenþã ºi o patalama de jurist. Sperã cã se va angaja undeva la 63 de ani, ca sã-ºi suplimenteze veniturile. A fãcut ºcolile de Securitate din Brãneºti, Bãneasa ºi a absolvit cursurile de îndoctrinare de la Academia ªtefan Gheorghiu cu note maxime. A preluat ºi a dus mai departe baza operativã a ofiþerilor de spionaj extern îndepãrtaþi de Ceauºescu la marea epurare din anii ’60. A avut colegi ºi agenþi celebri.
L-am gãsit pe Emilian Andreescu cu ajutorul unor foºti colegi de la post la ONU din epoca Pacepa. Spre surprinderea mea, fostul cercetãtor acoperit la New York stã într-un apartament modest cu douã camere în apropiere de Primãria Sectorului 1. Deºi ar putea sã cearã proprietãþile ºi terenurile înaintaºilor sãi, boieri cu stare, Andreescu trãieºte într-o sãrãcie lucie. În casa lui, nici urmã din bunãstarea colegilor sãi securiºti, mulþi dintre aceºtia având proprietãþi ºi vile care se rotesc dupã soare pe tot cuprinsul þãrii. Deºi prin mâinile sale au trecut milioane de dolari, Chimimport sau Bancorex ( întreprinderile de comerþ exterior ºi bãncile Securitãþii), unde a activat dupã 1989, spionul Emil este “rupt în cur”, cum spune românul. Mobila casei este veche de pârâie, iar covoarele cu þesãtura rãritã sunt probabil din vremurile bune – anii ’70-‘80. Singurul lucru nou, la vedere este o plasmã agãþatã pe perete ºi aceea în rate. Are TV dar nu are cablu, aºa cã prinde 2-3 programe cu o antenã montatã în balcon pe vremea lui Ceauºescu. Deºi este sãrac lipit ºi trãieºte de pe azi pe mâine cu un munte de datorii în spinare, gorjeanul stã cu coada pe sus. ªi-a luat patalama de jurist la peste 60 de ani ºi acum învaþã pentru examenele Toefl ºi Cambridge de limbã englezã. Sãrãcia l-a împins sã facã acelaºi lucru ca în studenþie: ghid turistic. Fiºa postului include de cele mai multe ori ºi cãratul bagajelor. La vârsta lui, spionul nu poate face nazuri. Îl cãutasem sã-mi povesteacã ceva din vremurile bune, mai ales despre cei avuþi în coordonare, ofiþeri celebri, unii dintre aceºtia personalitãþi marcante ale zilelor noastre. Voiam sã aflu câte ceva despre agentul sãu de la New York, S. Ilinoiu, tatãl unei consiliere apropiate preºedintelui Traian Bãsescu sau despre doctorul B.Marinescu, pregãtit intens de DIE pentru SUA, despre externiºtii Balthazar sau Meleºcanu. Fostul spion este o adevãratã enciclopedie, dar…
„Baza operativã e a þãrii. De ãºtia nicio vorbã….!”, mã repezi el. Agentura este tezaurul þãrii, chiar ºi acum dupã 30 de ani, e de pãrere Andreescu. Cuvântul “securist” îl scoate din pepeni. În opinia lui, DIE a fost o elitã, un departament independent care avea prea puþin de a face cu Securitatea. Nici de Pacepa “trãdãtorul” nu vrea sã audã. Nu ºtie de unde am informaþiile ºi fotografiile publicate deja (imaginea cu ofiþerul la costum este chiar fotografia sa de dosar), dar confirmã o parte din informaþii ºi este de pãrere cã majoritatea colegilor sãi erau luaþi direct din topul facultãþilor de la acea vreme.
„Ei au beneficiat de entuziasmul ºi patriotismul generaþiei 1968. Noi ãºtia am fost ! Dacã nu erau trãdãrile acelea, noi duceam România departe… . Dacã nu se întâmpla nenorocirea Pacepa sã distrugã generaþia mea.”, spune Andreescu.

Despre pregãtirea
unui ofiþer DIE

Pregãtirea unui ofiþer pentru post era de duratã. Dar existau ºi excepþii. De obicei viitorul cercetãtor sau diplomat fãcea cursuri la ªtefan Gheorghiu, apoi continuau pregãtirea la Ministerul Afacerilor Externe. Ofiþerii spun cã metoda era complet imbecilã, pentru cã îi deconspirau trecându-i prin MAE. Emil Andreescu a preluat agentura lui Neculae Ropotean pentru cã îi ºtia din dosare, de când coordona spaþiul din Centrala DIE.
„Þineþi minte ce vã spun. Generaþia de Comerþ Exterior, în special dupã 1965, au fost baza spionajului românesc pânã la Pacepa ºi dupã. Probabil ºi acum. Nu puteai sã trimiþi un ofiþer cu pregãtire la Bãneasa, luat dupã principiile alea ale epocii, din producþie sau chiar din liceu. Fãcut la ºcoala de Securitate Bãneasa, sã-l trimiþi sã facã Comerþ Exterior, când el nu avea pregãtire. Sau pe ãºtia de la ºcoala de miliþieni de pe Olteniþei. Ei ce fãceau ? În anul trei îi bãgau la Drept ºi nu învãþau nici drept nici altceva. Ieºeau ºi ei cu o diplomã de jurist. Un fals. Fãceau niºte cursuri de teorie generalã a dreptului, în cadrul unei ºcoli axate pe contraspionaj …”, spune fostul spion. Emilian îºi aminteºte cã dupã “marea epurare” din anii ’60, la externe au fost cooptaþi cei mai buni studenþi, de obicei ºefii de promoþie din toate facultãþile þãrii, mai ales de la Facultatea de Comerþ Exterior. Îndeosebi cei ce cunoºteau limbi strãine. Încã din vremea studenþiei, Emil Andreescu vorbea fluent 4-5 limbi strãine : englezã, francezã, spaniolã, rusã ºi germanã. Certificatele eliberate de celebra Academie ªtefan Gheorgiu dovedesc faptul cã, dupã toate standardele PCR, ofiþerul Andreescu era bine pregãtit politico-ideologic pentru activitatea externã. Are note maxime la discipline ca : “ Momente principale din istoria patriei, a Partidului Comunist Român ºi a miºcãrii muncitoreºti din România sau Coordonatele ºi principiile politicii externe ale partidului ºi statului nostru”. Andreescu a trecut prin multe ºcoli specializate. La ºcoala DIE din Brãneºti, comandant era generalul Budisteanu, tatãl Cameliei, colegã de liceu cu Emilian. La Brãneºti, viitorii externiºti erau iniþiaþi în tehnici speciale ca lucrul cu cerneluri speciale, legendarea, micropunctarea, comunicaþiile prin cifru personal, supracifru, cifru de stat, filmul umed etc. Alþi colegi de liceu pe care avea sã-i mai întîlneascã în sistem sunt : fostul consilier acoperit la Washington Dan Costel, dar ºi pe Anca, fata demnitarului comunist Leonte Rãutu, cãsãtoritã Oroveanu. Aceasta din urmã, intratã sub protecþia lui Andrei Pleºu dupã evenimentele din ’89. Chiar dupã ce a fost scos din externe, Emil Andreescu nu a terminat cu ºcolile. În 1981, pe când activa la Regimentul I Securitate Bãneasa (unde este acum Jandarmeria – foto în uniformã cu arma), l-a avut coleg de camerã pe celebrul scriitor M. Cãrtãrescu, sublocotenent de Securitate, adus într-o concentrare cu scoatere din producþie de o lunã. (va urma)