Social • Vitaminele şi viaţa sănătoasă

Pentru activitatea vitală normală a organismului sunt necesare toate vitaminele, dar aici vom vorbi numai despre cele mai bine studiate, a căror insuficienţă în organism este legată de o alimentaţie incorectă. Dintre acestea fac parte, în primul rând, vitaminele C, B1, B12, PP, A. La alegerea hranei este necesar totdeauna să ne îngrijim ca ea să conţină o cantitate suficientă din aceste vitamine.

 

Vitamina C

 

Vitamina C sau acidul ascorbic exercita o influenţă pozitivă asupra metabolismului din organism, contribuie la o bună utilizare a proteinelor din hrana; ea este necesară pentru menţinerea integrităţilor pereţilor capilarelor. Vitamina C contribuie la menţinerea metabolismului normal al colesterolului; de aceea, hrana bogată în această vitamină, contribuie la prevenirea aterosclerozei. S-a dovedit că, în experienţe făcute pe animale ca sub influenţa vitaminei C intensitatea formării anticorpilor creşte şi prin urmare se măreşte rezistenta organismului la infecţii.

În sfârşit, vitamina C previne scorbutul, boală care la început se manifestă prin astenie (oboseala), hemoragii mici punctiforme, în piele şi tendinţa la hemoragii ale gingiilor, iar mai târziu duce la hemoragii în muşchi şi organele interne (în scorbut hemoragiile survin în urma permeabilităţii şi fragilităţii crescute a pereţilor capilarelor sanguine). În cazul insuficienţei vitaminei C în organism, structura normală a ţesutului osos şi a dinţilor este tulburată.

Aceasta este acţiunea favorabilă multilaterală a vitaminei C asupra organismului. De aceea trebuie să avem grijă ca în hrană să se găsească o cantitate suficientă din această vitamină.

Sursele principale de vitamina C, din hrană, sunt: legumele, zarzavaturile şi unele fructe. O cantitate foarte mare de vitamina C se găseşte în măceş (mai ales în fructele de culoare roşie închis), din care se recomandă fierturi speciale, şi în coacăzele negre. Sunt bogate în vitamina C: fragile, căpşunile, portocalele, lămâile, mandarinele, roşiile, varza (nu numai proaspătă, ci şi murată, dacă ea se conserva corect), mărarul, ceapa verde, verdeaţa de pătrunjel şi alte zarzavaturi proaspete, hreanul. În cartofi nu se găseşte prea multă vitamină C, dar cartoful ocupă un loc important în hrana zilnică şi de aceea reprezintă una din sursele principale de vitamina C din hrană. Vitamina C se găseşte în mere, mai ales în soiurile Antonovka şi Tiovka.

În majoritatea produselor care conţin vitamina C se găseşte şi vitamina P, care intensifică acţiunea vitaminei C. De aceea, în cazul în care folosirii preparatelor din acid ascorbic nu trebuie să se renunţe la produsele naturale, care conţin vitaminele C şi P.

Vitamina C este un compus chimic labil (puţin stabil). Ea se distruge extrem de rapid în prezenţa oxigenului din aer, în cazul încălzirii în mediu neutru sau alcalin. De aceea, în urma prelucrării culinare a alimentelor, o parte din vitamina C de obicei se pierde. Vitamina C se distruge extrem de rapid chiar în prezenţa unor cantităţi foarte mici de metale – fier, cupru (de exemplu, când fierbe într-un vas de cupru cu spoiala uzată). La prelucrarea culinară a hranei trebuie să se ţină cont de toate acestea.

 

Vitamina B1

 

Vitamina B1 este extrem de necesară pentru metabolismul normal al hidranţilor de carbon în organism şi de aceea în cazul unei mari cantităţi de hidranţi de carbon în hrană creşte şi necesitatea în această vitamină. În cazul unei cantităţi insuficiente de vitamina B1 în hrană, la început se observă o scădere a capacităţii de muncă, senzaţie de greutate în picioare, reactivitate scăzută, dureri pe traiectul nervilor.

Ulterior se pot observa pierderea sensibilităţi cutanate, tulburări ale activităţi cardiace, edeme şi polinevrită (inflamaţia trunchiurilor nervoase).

În ţările Asiei, avitaminoza B1 este cunoscută sub numele de boala „beri beri".

Sursele de vitamina B1 sunt constituite de pâine de secară şi pâinea din făină de grâu integrală, hrişcă, crupele de ovăz, fasolea, mazărea, soia, carnea (mai ales cea de porc), ficatul, rinichii, ouăle, cartofii. Foarte multă vitamina B1 se găseşte în drojdia de bere.

În pâinea albă, din făină de grâu de calitate superioară, aproape nu există vitamina B1, şi de aceea trebuie să ne hrănim nu numai cu pâine albă, ci şi cu pâine neagră.

 

Vitamina B2

 

Vitamina B2 (riboflavina), care intră în constituţia unei serii de fermenţi, participă la metabolismul glucidic şi proteic, ca şi la reglarea respiraţiei tisulare. În cazul unei cantităţi insuficiente de vitamina B2 în hrană se observă la început astenie, slăbire, dureri de cap, dureri oculare şi mai târziu inflamarea globului ocular, care poate duce la opacifierea cristalinului (cataractă).

Sursele de vitamină B2 sunt: brânzeturile, hrişca, ouăle, carnea slabă, laptele nesmântânit, pâinea de secară şi din făină de grâu integrală, fasolea, mazărea.

Drojdia de bere conţine extrem de multă vitamină B2.

 

Vitamina PP

 

Vitamina PP (acidul nicotinic*) joacă un mare rol în metabolismul celular al corpului nostru. Insuficienţa acestei vitamine provoacă la început insomnie şi astenie, o stare de deprimare, iar mai târziu apar regiuni inflamatoare ale pielii, mucoasa bucală şi linguală, apare diareea şi tulburări neuropsihice. Boala provocată de lipsa vitaminei PP se numeşte pelagră.

Vitamina PP se poate forma în organismul omului din triptofan, acesta este denumirea unuia dintre aminoacizii care intră în constituţia proteinelor din carne, lapte şi alte proteine complete. Iată de ce carnea şi laptele, ca şi celelalte surse ale acestei vitamine: ficatul, rinichii, unele specii de peşte, orezul, hrişca, pâinea de secară şi din făină de grâu integrală, cartoful, previn apariţia insuficientei vitaminei PP.

Deosebit de bogate în această vitamină sunt drojdiile.

 

*acidul nicotinic nu trebuie confundat cu nicotină, substanţa toxica, care se găseşte în tutun.

 

Vitamina A

 

Vitamina A este necesară pentru menţinerea integrităţii mucoaselor şi pielii, ca şi pentru vederea normală: rodopsina, pigmentul care se găseşte în retina ochiului, este un compus chimic format din vitamina A şi o proteină.

În cazul insuficienţei vitaminei A în hrană se observă uscăciunea pielii şi mucoaselor, uscăciunea corneei. Semnul iniţial al avitaminozei este pierderea capacităţii de a vedea la o lumină slabă; în amurg survine tulburarea numită „orbul găinilor".

Sursele de vitamină A sunt: ficatul de vită, untul, frişca, smântâna, brânzeturile grase, gălbenuşul de ou.

În legume şi unele fructe se găseşte carotenul, care în organismul omului se poate transforma în vitamina A.

Carotenul se găseşte în: morcov, roşii coapte, ceapă verde, spanac, verdeaţa de pătrunjel, mărar, căise, fructele roşii ale măceşului, scoruşe.

 

Vitamina D

 

Vitamina D este necesară pentru metabolismul normal al fosforului şi calciului în organism. Ea are o însemnătate deosebit de mare pentru organismul copilului în creştere: în cazul insuficienţei acestei vitamine apar tulburări în creşterea normală a oaselor şi se dezvoltă rahitismul.

Surse de vitamină D sunt: untura de peşte din ficatul peştilor de mare, untul, gălbenuşul de ou, icrele, ficatul de vită.

Spre deosebire de majoritatea celorlalte vitamine, vitamina D se poate forma în organismul omului din substanţe conţinute în piele. Pentru această transformare este necesară iradierea pielii cu raze ultraviolete. Iată de ce, pentru prevenirea rahitismului, are o mare însemnătate şederea copiilor în aer liber, unde ei sunt supuşi acţiuni lumini solare în compoziţia căreia intră şi razele ultraviolete.

Luarea preparatelor de vitamina D se poate face numai la indicaţia medicului, deoarece o cantitate prea mare din aceasta vitamină în organism poate avea o acţiune dăunătoare.

 

 

 

Social Bookmarking
Nu au fost postate comentarii pentru acest articol.