Sport • Între zgomotul vuvuzelei şi liniştea din liga a II-a

Cei mai îndrăzneţi dintre microbişti privesc în aceste zile meciurile Campionatului Mondial din Africa de Sud fără să umble la volum, însă, vă asigur, sunt mult mai mulţi cei care apelează la telecomandă pentru a curma suferinţa creată de zgomotul vuvuzelei.

Nu aş dori să mă opresc prea mult asupra acestei vuvuzele, dar nici n-aş vrea să trec peste acceptul celor de la FIFA. S-a zis că este o plăcere a sud-africanilor la meciurile de fotbal, una prin care ei îşi manifestă bucuria şi care nu poate fi interzisă. Păi atunci nea Blatter ar trebui să ţină cont şi de plăcerile altor popoare şi de modul în care, de la naţie la naţie, oamenii îşi manifestă bucuria. Dacă laşi vuvuzela pe stadion pentru că aşa le place sud-africanilor, atunci să nu uiţi că irakienii arată cât de fericiţi sunt trăgând câteva focuri cu kalashnikov-ul din dotare, asta în timp ce latinii sunt consideraţi printre cei mai buni amanţi. Aşa am avea un cocktail pe placul lui Adrian Păunescu. Amor, tunuri, fotbal şi vuvuzele.

Lăsând deoparte vuvuzela, mă întorc la fotbalul de pe plaiurile gorjene. Contrast evident. Probabil e vorba de calitatea fotbaliştilor ce bat mingea pe terenurile Africii de Sud faţă de cei ce ne strâng la meciuri pe Municipal. Sau poate e vorba doar de diferenţa dintre vuvuzelă şi greieri... Sau poate e altă poveste...

Pandurii încă mai speră la o minune. Pun întrebări la Federaţie şi aşteaptă răspunsurile pe care le doresc, însă este foarte puţin probabil ca, încă o dată, Pandurii să mai ia locul o altei echipe în primul eşalon fără a-l fi meritat prin jocul prestat. Chiar şi Condescu spune că n-ar fi o situaţie tocmai plăcută pentru Pandurii dacă s-ar întoarce în Liga I pentru a doua oară fără ca lumea să fie lămurită de ce se întâmplă acest lucru. Şi cum este destul de greu să lămurim, nu pe toată lumea, ci măcar pe cei din comisiile federale, liga a II-a e mult mai aproape decât orice altă variantă.

După ce Pandurii şi-au găsit şi preşedinte executiv, dar şi antrenor, preşedintele Condescu şi-a făcut şi el apariţia pentru a le pune mâna celor doi pe cap şi a le acorda binecuvântarea sa. Şi aici avem un amendament. Binecuvântarea lui Baciu s-a făcut în contumacie, asta pentru că noul antrenor a uitat ce a declarat la prima sa apariţie la Târgu Jiu, când a zis „gata, de luni încep treaba”, şi şi-a început mandatul la Pandurii cu un concediu. Să-i fie unul plăcut!

Cum echipa şi-a făcut mai degrabă programul pentru liga secundă, şi lotul trebuie făurit tot în aceeaşi idee, iar înainte de primenire, se cade să se facă o reducere de personal. Dacă v-aţi gândit că primii care vor pleca sunt ciungii, schiopii şi nătângii, ei bine, aţi dat-o-n bară. Nici pe departe! Oamenii au gândit că e mai bine să scape de cei care mai ştiu câte un pic din jocul ăsta, ei fiind şi cei care atentează, în mod firesc, şi cel mai tare la visteria clubului. Ascunzându-se sub masca bunului samaritean, care spune „ar fi păcat să-i punem să joace în liga a II-a când ei sunt de echipa naţională”, mai marii Pandurilor au dat repede curs primelor oferte scoţându-i la mezat pe cei mai buni dintre jucători. Stanca, Păcurar şi Cardoso îşi exersează specimenul de semnătură pentru a nu greşi cumva atunci când îşi vor aşterne iscălitura pe contractele cu Steaua şi Universitatea Craiova. Nici Martinovic n-ar mai sta prea mult pe aici, doar Chibulcutean a rămas să scape turma, fostul coleg de cameră al lui Florin Stângă rămânând să păstreze la Târgu Jiu un strop de seriozitate. Cine vine în locul celor plecaţi? Placă veche... „Avem la club tineri pe care vrem să-i promovăm!”. În rest, linişte. O linişte de liga a II-a.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta